Emoţie profundă

 

 

Rămase cu ochii aţintiţi în gol,

unde umbre ale înserării

zumzăiau încet

prelingându-se în încăpere

ca licărul unei ploi de stele

în adierea plină de nostalgie,

străbătând străzile

cufundate în întuneric

ca un văl coborât

din cerul palid

în pâlpâirea lumânării,

întreruptă de motivul

furtunilor

ce nu-l ocoleau.

 

Cu capul sprijinit în mâini,

faţa îi exprima o emoţie profundă.

 

Prin fereastra sufletului… stelele-i zâmbeau.

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->