Iată, îţi dau din sinagoga satanei, dintre cei care se zic pe sine că sunt iudei şi nu sunt, ci mint; iată, îi voi face să vină şi să se închine înaintea picioarelor tale şi vor cunoaşte că te-am iubit.” (Apoc. 3 - 8, 9).
Şi tu Iudeu,
cu cel mai frumos nume din lume,
cea mai luminoasă stea
după bolta cerescă!...
Făptură angelică fără egal,
dintre cei 12, de Domnul binecuvântat,
nu asculţi Chemarea Dumnezeiească?!!...
Visător şi rătăcitor
ca un romantic incurabil,
umbli tot prin friguroasa noapte,
stăpânit de un exasperat ideal
al trăirilor tumultoase,
profunde, dramatice,
pe care tu încă le visezi
nespus de frumoase?!...
Mergi tot pe cărări pline de neprevăzut,
cu fruntea înfierbântată de gânduri,
cu trup vlăguit?
Rănindu-ţi picioarele prin rugi
tot mai orbecăi în arşiţe,
prîn colţuri de stânci?
Eşti chemat,
nu desluşeşti Chemarea?
Cunoşti Taina
cunoşti al Cerului Mister,
sau - nimic n-ai înţeles?!...
nimic n-ai priceput?...
UŞA stă deschisă...
Nu vrei să ai răspuns
la marea întrebare?
nu vrei să afli misterele ei grele?!...
Reinviind speranţele, intrebările, frământarile...
Cu bunele şi relele?!...
Chemarea Divină a voit
să-ţi transforme lacrimile
intr-un izvor de bucurie
de căutare, descătuşare, înălţare
spre Eterna Nemurire!...
Legat de veşnicie-i Duhul tău,
oare, nu-ţi pasă de Cuvântul lui Dumnezeu ?!...
Tu crezi că-i doar beţia unei clipe?...
Tu crezi că-i numai o lumină-n revărsare?!...
Nu!... e o făclie ţâşnită
din fiorul iubirii
prin a Cerului Poartă.
Deschisă privirii
în fâlfâit de aripi
de doi Heruvimi, deodată.
E puţin a auzii.
a simţii viaţa de Dincolo,...
neclintita, vocea Sa Divină
coborând prin Bolta senină?!
E puţin Adevărul Divin
din Suprema Frumuseţe?!...
Oare, lucrurile pentru tine
par - extrem de complexe ?!...
Soarele îţi urmăreşte
foarte atent rătăcirea!
Eşti speriat, cuprins
de disperată tristeţe,
te amuză orbirea...
Ai ajuns undeva ?...
şi nu ştii unde ?...
În sfera fără margini
cea din afară,
cea de la miazănoapte.
Umil, sărac, sfârtecat şi singur,
părăsit de Negrăita Entitate...
Te incearcă dorinţa de a fi ispitit?!
Renaşte-te din nou...
Lasă umbrele împovărate de egoism,
de neputinţă, de răutate
renunţă azi la păcate!...
La compromisuri care dor
care ucid iubirea curată.
- Oare, ai rămas tot sclavul lor?!...
-->
Comentarii