In fata capodoperei arhitecturale si picturale a basilicei San Marco din Venetia invaluita in plina bataie a soarelui , realizezi ca in fata ti se desfasoara in toata plenitudinea ei un tablou impresionant si nu o cladire zidita din piatra .Un stalp nu seamana cu celalalt , iar imbinarea de forme si culori este de asa natura incat nu poti sa nu admiri maiestria omului care a ales si a cioplit pietrele , si in acelasi timp iti dai seama si de bogatul izvor de inspiratie pe care natura o procura omului.
Nu numai ca piatra se lasa cioplita spre a concretiza cea mai indrazneata idee a omului , dar ciclul vietii ei aduce elementele cele mai variate pentru a da si expresia monumentului , potrivita gandului omenesc. Mozaicurile vestite din ce a mai ramas din Pompeiul de altadata iti arata ca piatra tine si locul culorilor . Atmosfera de tristete si reculegere in cripta unde este inmormantat Napoleon in Palatul Invalizilor , nu putea sa fie mai bine intarita decat de piatra neagra in care e sapat mausoleul , dupa cum reflexul aproape de corp viu al statuetei Venus din Milo se datoreaza numai naturii pietrei in care e sculptata.
Cum este intr-un muzeu ori in adunatura de pietre dintr-un monument arhitectonic , asa e si in natura. Fiecare peisaj arata tiparul pietrelor care intra in alcatuirea formelor naturale. Variatia extraordinara de culori intr-o piatra se datoreaza vietii ei. Culorile nu sunt decat rezultatul nesfarsitelor feluri de combinatii din interiorul Pamantului , datorita fortelor chimice care au loc .
Iti poti da seama de acest joc fantastic al laboratorului din miezul Pamantului , dupa desenele de pe o masa de marmura , desene pe care le intalneam deseori in copilarie cand intram in cofetarii . Pe fondul roz al pietrei , sunt tesute fel de fel de nuante , in desene care par incalcituri de linii , dar in care , in realitate , gasesti o oarecare logica.O linie spirala de culoare mai inchisa , tivita cu o alta dunga alba , nu este decat sectiunea unei scoici impietrite , pe care apa , in patrunderea ei acolo , unde noua ni se pare de nepatruns , a lasat o patura subtire de calcita cristalizata. Linii drepte , albe sunt iarasi trase de umplutura minerala a crapaturilor cat firul de par , ce taiau intregul masiv pietros din care s-a scos tabla mesei.O placa de porfir lustruita sau pietrele de granit roase de trecatori , asezate la marginea trotuarelor , ne pot arata jocul puterilor care au contribuit la alcatuirea lor.
Intre Domul din Pisa , monument numai in dantele de piatra , si intre masivele cladiri asiriene nu sunt deosebiri datorate numai conceptiei artistice ale celui care le-a ridicat ci si subordonarii implinirii gandului lui dupa materialul care-l avea la indemana. Michelangelo , unul din cei mai de seama reprezentanti ai Renasterii italiene , sculptor , pictor , arhitect si poet , vesnicul nemultumit cu ceea ce crea , isi cauta singur , in munti , marmura si pietrele potrivite pentru a-si desavarsi operele semete.Sper ca am reusit cat de cat sa va fac sa realizati imensa putere de fascinare a naturii care in mare parte se datoreaza frumusetii pietrelor , care sunt componente principale in intinsele panze desfasurate ochiului nostru.
-->
Comentarii