Prea multe amintiri ce dau năvală
cu umbre vagi din visuri resetate,
la miezul nopții vă aduc pe toate,
frumoaselor fugite de la școală.
Cu gândurile-mi pline de ispite,
Vă chem la mine-n fiecare seară
când luna, pe fereastră, de afară,
se scurge-n pat cu raze poleite.
Și-n muzica celestă care vine
din adâncimea cerului albastru,
pe frunze dantelate de jugastru,
vom scrie noi poeme cu aldine.
La rând, pe căte-o frunză fiecare,
cu rimele gândite împreună,
și un condei din razele de lună
le-om termina-nainte de plecare.
Spre ziuă când veți fi deja plecate,
trezindu-mă din visu-mi repetat,
m-oi întreba de nu a fost păcat
că n-am putut să vă iubesc pe toate.
-->
Comentarii
Vă mulțumesc pentru frumoasele aprecieri, Ada Nemescu !
Îndoieli?
... dar scrieți minunat, cu subtilități elegante, metafore delicate, vă admir!
cu sinceritate, aDa nemescu
Mulțumesc, Ada Nemescu! Am postat-o cu oarece îndoieli, neștiind cum va fi primită.. Până la urmă mi-am zis că o persoană cu largă deschidere spirituală își va aminti că așa este și, mai ales, așa a fost viața noastră din perioada aceea magnifică - tinerețe, iubire, nebunie - toate laolată.
... un titlu ce m-atrage ca-ngheţata
sau ca nectarul pe o albinuţă
ca pe-o rochiţă în vitrină fata
sau dulci petale pe o ... mămăruţă
frumoase versuri despre amintiri, iubiri, ispite şi tinereţea ce-a fugit pe negândite
Consideraţie!
aDa nemescu