Purtăm pe umeri firavi năprasnica golgotă,

De-abisuri și creneluri mustindu-ne paharul,

Ne roade suferința hain, precum pojarul,

Când tragem peste vise a nopții redingotă.

 

Din clipele caduce croit-am abțibilduri,

Lipite pe destine cu situri analoage,

Își târâie-nnoptarea himerele-i oloage,

Pierdute în deriva discursului în childuri.

 

În colții săi de fildeș cuprinsă ni-este soarta,

Vâslim printre tenebre cu aerul anarhic,

Striviți de anotimpuri în dansul lor ierarhic,

La ceașca resemnării ades ne frige toarta.

 

În suflet poposește o pace relativă,

Cu îngeri de lumină ce stăruie-n vitralii,

Dar vraja disipată de-a` sorții funeralii

Transformă fericirea-n amarnică misivă...

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 28 minute
Pop Dorina a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean umbra copacilor (cybersonet CCXLIX)
Acum 3 ore
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată
Acum 15 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean umbra copacilor (cybersonet CCXLIX)
Acum 15 ore
Mai Mult…
-->