Iisuse Hristoase,
Iisuse Hristoase,
cum poate obrazul Tău
încape
atâtea săruturi de trădare,
în fiecare zi,
de mii de ani,
de pe icoane adunate?
Iisuse Hristoase,
Iisuse Hristoase,
cum poate fruntea Ta
să asude
atâtea pungi de arginţi,
în fiecare zi,
de mii de ani,
de la atâtea Iude?

Comentarii
Mulţumesc. Am scris poezia convins fiind că sunt unul dintre Iude.
Mă consolez însă cu 2 versuri de priceasnă:
"Iartă-ne că suntem răi,
dar suntem copiii Tăi!"