Şi-a prins privirea de oraş suavă
Primăvară asta gri şi bolnavă
Până înlăuntrul nostru de ploaie
Şi plouă, plouă cu melancolie.
E cenuşie lumina afară,
În umbră de nori vrea parcă să piară.
Îşi poartă pe boltă zâmbetul rece
Şi plouă, ploaia asta nu mai trece.
Nehotărâte tonuri de albastru,
Le spulberă hapsân un vânt sihastru.
Ziua-şi pune o trenă de-nserare
Şi plouă, plouă fără îndurare.
Cerul şi-adună cenuşă-ntr-un loc,
Bezmetică ploia se prinde la joc,
Dansează frenetic pe-asfalt cu noroi
Şi plouă şi plouă cu atâtea ploi.
Îmi prind astenia în muguri afară,
Un umed fior pe gât imi coboară,
Îţi privesc zâmbetul prins în privire
Şi plouă, plouă cu atâta iubire.
-->
Comentarii
Şi-a prins privirea de oraş suavă
Primăvară asta gri şi bolnavă
Până înlăuntrul nostru de ploaie
Şi plouă, plouă cu melancolie.