Țiganii Ilenei Roman

[Puiu Gheorghe Răducan]

Țiganii Ilenei Roman


Ca să te apuci să scrii, ceva despre Ileana Roman, s-o ”critici”, trebuie să ”stai serios la umbra unei sticle cu tărie, ori Crâmpoșie de Drăgășani”, dar și să ai norocul, ca atunci când îi citești ce ai ”bârfit-o”-n pagini, s-o găsești în bună dispoziție.
Mare scriitor și critic literar, cu state vechi în U.S.R. – doamna Mehedințiului ține la nivelul de sus stacheta scrisului și a culturii.
Este președinta Asociației Scriitorilor Danubieni și a Cenaclului Orpheus, unde alături de prietenul Florian Copcea, pe mulți a șlefuit.
Un documentarist de excepție, maestrei din Severin nu-i scapă nici un amănunt înainte de a trece ”pe curat”, materialul care se va înghesui între coperți.
Așa s-a întâmplat și cu lucrarea de față ”Țiganii noștri”, unde, hâtru i-aș răspunde:
Ai dracu să fie ei, sunt ai noștri! Dar de ce ne fură? De ce sunt murdari? De ce ne manelizează!?
Doamna Ileana Roman, a făcut mari eforturi, vreme lungă a muncit și a alergat ca să ne spună despre țigani lucruri pe care nu le cunoșteam.
”N-aș fi pornit această carte dacă și dacă (...), propunându-mi calm acest exercițiu imperativ: ce aș face și ce n-aș face dacă eu însămi aș fi descins dintr-un neam de țigani, fie doar pe jumătate: mi-aș da sau nu... arama pe față?” – ne spune scriitoarea.
Cartea Ilenei Roman, este un documentar de înaltă ținută în ceea ce privește istoria și evoluția nemului țigănesc, nu numai în țara noastră, ci și în lume.
Țiganii sunt peste tot în lume.
Fără să am cunoștințe multe despre cultura lor, despre tradiție, despre obiceiuri - știam ce știu toți; că sunt murdari și hoți, iar în copilărie dacă doreai să-i atribui unui ”rău” un ... ”epitet”, îl făceai țigan. Pe atunci, de rrom, nu știam, cum mulți, mulți nu știau.
Noi, românii, chiar dacă imităm modele țigănești ”la nivele superioare”, ne supărăm dacă suntem făcuți țigani, dar pentru ei, este o bucurie, o mândrie.
Mai știm că ei, țiganii, sunt purtătorii murdăriilor și relelor.
Nici un regim de pe glob nu a reușit să le schimbe mentalitatea, comportamentul, educația...
Odată, în Ungaria, un copil, un țigănuș ungur, îmi spunea într-o română stâlcită, U.D.M.R.-istă, că țigani sunt pe tot globul, și-n Japonia și-n China și că ei toți, vorbesc aceeași limbă.
Noi, românii, o cam uităm..., îmi aduce aminte de acest lucru fostul fotbalist român, Florin Răducioiu, care a uitat-o și mai repede... – după o scurtă perioadă la ”broscari”, s-a-ntors în patria mumă, dar a uitat să mai vorbească românește..... ”Come se zice la voi... recita maestrul român...”
”Invazia de neologisme”, unele adevărate ”gângănii toxice” ale limbii române, ne îndepărtează de limba lui Eminescu.
În vremurile liceale, un coleg a întrebat-o pe profesoara de limba română:
-Doamnă, dar cu țiganii ăștia ce este? De unde vin?
-Ioi! Bată-te să te bată! Parcă aud vocea unui coleg de facultate, care, cu aceleași cuvinte l-a întrebat pe profesorul meu, destul de în vârstă și el.
Mă, se zice că țiganii se trag dintr-un trib indian, Ceandales, care avea așa...., ca o rugăciune..., un jurământ..., blestem... sau ce-o mai fi..., să fie nomazi..., fără case și teritoriu.
Cam asta pe lângă alte ”mărunțișuri” ne-a spus doamna profesoară, lucru pe care și eu ”l-am doferit” doamnei Ileana Roman în timp ce se documenta pentru ”facerea” acestei lucrări.
Cartea este documentată până-n ”măduva Dunării”.
Peste 26 de lucrări ale unor mari personalități românești și nu numai, le-a parcurs cu sârg autoarea cărții.
Ne este expusă starea nației țigănești de la origini până azi în capitolele: Origini, Migrații și expulzări, Țiganii cu pălărie ai Mariei Tereza sau Neosclavagismul European.
Un capitol la fel de important este și acela în care maestra severineancă, ne povestește despre Țiganii din Principatele Române, despre robie, despre dezrobire...
Povestea țiganilor curge lin și frumos cu date concrete, bine justificate scriitoricesc.
Și Țiganii din România Mare, un alt capitol esențial al autoarei cărții, sunt ”tocați” la ”bob mărunt” cu date clare din istoria lor.
Chiar dacă țiganii sunt exponenții relelor românești și ale lumii, Ileana Roman, ne explică și un aspect plăcut al lucrurilor.
Parte din ei, au participat nemijlocit la viața românească, la istoria și cultura românească.
Din rândul ei, al țigănimii, s-au ridicat de-a lungul vremurilor, mari personalități, care și-au adus o contribuție însemnată la dezvoltarea culturii și neamului românesc, și consultând documente importante, scriitoarea mehedințeancă, îi nominalizează, ba, în carte le expune și fotografiile.
Autoarea începe enumerarea, dar și date succite ale personalităților țigănești, începând cu Ștefan Răzvan Vodă, Petrea Crețul Șolcan, Ion Voicu, Johnny Răducanu, Gil Dobrică, Mădălin Voicu, Luminița Cioabă, Damian Drăghici, Arthur Cerari, Sile Dinicu, Fărâmiță Lambru, Romica Puceanu, Maria Lătărețu, Gabi Luncă, Grigoraș Dinicu, și alții, dar aș mai adăuga eu, pe Ion Iliescu, dar nu ca pe o mare personalitate.
Statul român, ne mai povestește doamna Ileana Roman, în decursul istoriei, a făcut nenumărate demersuri ca această etnie să fie integrată în societatea românească, chiar și ... ”În februarie 2005, Guvernul României lansa cu mult fast – Programul ”Deceniul pentru Incluziunea Romilor” – 2005-2015...”
Acum, azi, sunt tolerați la abuzuri, furturi, sunt scutiți de impozite, primesc ajutoare sociale, fiind folosiți de partidele politice, ostile poporului român, ca masă de vot.
Cu un motto... hazliu... citat din Academia Cațavencu - 1997: ”Aflăm că în România țiganii vor să se numească ”romi”. Propunem ca în Bulgaria să se numească ”bulgi”, în Ungaria ”unghi”, în Franța, ”franci”, în Germania ”germi”, în Albania ”albi” etc începe Ileana Roman capitolul ”Rromizări și manelizări cacofonice”.
Scriitoarea dunăreană ne spune că: ”Vocabula rom a fost o invenție a căldărarilor, mai fuduli, mai bogați și mai afectați de genericul țigan, stricător de imagine prin încărcătura sa indezirabilă acumulată de-a lungul secolelor”.
Inclusiv ”fenomenul manea”, cel care ne zgârie urechile și ne jignește, nu a scăpat studiului ileano-romanist, iar fenomenul de interlop îl pune tot pe frunte țigănească.
Interlopii se strecoară printre oameni, în sociatate, până la vârful ei, ca peștele prin apa curată.
Literatura românească și nu numai acordă largi spații acestei ciudate etnii, dar, ne spune Ileana Roman, că primul care a scris despre țigani a fost Miguel de Cervantes, dar ”Primul scriitor european care a făcut operă din viața țiganilor s-a întâmplat să fie român. Ardeleanul Ion Budai – Deleanu, fiu de preot dintr-un sat hunedorean, poliglot și erudit cărturar iluminist, cu studii de filozofie și doctorat în Teologie la Viena, cu preocupări filologice, istorice, etnice, a fost tentat să cunoască și ”enigmaticul popor țigan”.
Lași, hoți, murdari, puturoși, trădători..., țiganii au creeat mari necazuri societăților în care se infiltrau, se strecurau.
Scriitori români ca: Eminescu, B.P. Hașdeu, Vasile Alecsandri, Eugen Barbu, Miron Radu Paraschivescu, dar și străini, precum marele Charles Baudelaire, au scris despre țigani.
Și expresii pur țigănești ca; șucar, mișto etc sau nume și prenume, sunt enumerate de Ileana Roman și nu așa la întâmplare, ci chiar împărțite pe...secole...
Azi la mulți țigani cu stare, bineînțeles că aceasta nu a fost dobânidă prin muncă, li se ”lipește” de nume expresia barosan, expresie care se potrivește și celor care ne conduc.
Spre sfârșit, Scriitoarea Dunăreană cu amărăciune ne mai spune:
”Etnia țigană are artiști, meseriași, megaîmbogățiți dar nu are o biserică, o casă de cultură, un muzeu...”
Printre multe alte cărți pe care ni le-a oferit până acum, cărți pe care specialiștii domeniului le-au apreciat, iată, acum, o altă carte de înaltă ținută scriitoricească, marca Ileana Roman, ne este pusă la dispoziție.
Mulțumim Ileana Roman!


Păreri și aprecieri despre cartea Ilenei Roman, ”Țiganii noștri”.

[Ioan Muntean]

[Lenuş Lungu]

Lecturat cu drag!

http://jurnalulbucurestiului.ro/tiganii-ilenei-roman-de-puiu-gheorg...

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]