10. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
cu vântul la plimbarea de dimineață (cybersonet XCIV)
se-nmoaie zarea-n valuri diafane
când vântul plimbă umbrele pe cer
în pași ușori lumina-ți dulce fier
mă leagă-n gesturi tandre suple vane
mă pierd în dorul unui vis stingher
cu trupul tău o hartă de icoane
când vântul cântă-n ramuri sunete plane
și zorii tac topindu-se în ger
te simt aproape-n fiecare omagiu
iar vântul poartă șoapte pe cărare
lăsând în mine zori de nemurire
sub cerul blând al inimii refugiu
tu ești lumină pură alinare
în dimineți ce nasc doar amintire
©Ioan Muntean, 2024
text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară
Comentarii