26. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
o dimineață cât o eternitate (cybersonet CX)
iubitul meu cu ochi de noapte grea
tu vezi cum zorii tremură-n apus
întind o pală de lumină sus
și inima-mi se frânge ca lancea
privirea ta mă leagă fără opus
vrăbiile se piardă-n umbra ta de nea
și mă simt în tine fără vreo stea
ca un copac ce răsare-n cântul spus
tu mă atingi cu glasul dimineții
și gândul meu se frânge în iubire
pe pielea ta se-ntinde infinitul
o clipă devine-n tine colțul vieţii
iar mâinile tale mă țin în fire
îngropându-mi cu tăcere cântul
©Ioan Muntean, 2024
-->
Comentarii