08. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
zori cu tristețe în ochii dimineții (cybersonet XCII)
se-nmoaie noaptea-n vălul tău de fum
când umbrele din ceruri plâng tăcute
priviri pierdute-n raze neștiute
și zorii vin un cântec fără drum
spre chipul tău ce-mi lasă umbre mute
din visuri calde ochii mei se-ndrum
iar timpul curge-n valuri ce se scrum
în taină stele cad însingurute
departe ești iar zarea mea se frânge
când dorul tău ca flacăra m-aprinde
și inima-mi renaște doar în tine
în ochii tăi o lume-ncepe-a plânge
iar dimineața grea mă prinde
cu gânduri blânde pline de suspine
©Ioan Muntean, 2024
text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară
-->
Comentarii