Iubitule, mi-s ochii doi bulgări de cometă
Părtaşă la un cosmos cu porţile de jad!
Privirea suspendată în vârf de baionetă
Mi-e strigătul de luptă, când nori din tine cad.
Iubitule, prin roua cosită de pe gene
Aş vrea câteodată să-mi împleteşti poteci!
În mine-aleargă ciute pe-un câmp de sânziene;
Prin golul din ferestre te pregăteşti să pleci.
Tacit îmi înfloreşte izvorul de sub pleoape
Şi-mi murmură în irişi ecouri de caval;
Din lacrimi căprioare ezită să se-adape,
Iar setea li se stinge-n ţinutul abisal.
Iubite, vreau o mare de fluturi pe retină,
Sub care primăvara de pleoape să se ţină!...
-->
Comentarii
Mă bucur dacă versurile mele au ajuns la sufletele voastre, doamna Dorina, Aurelia, Mihai! Mulţumesc de minutul de lectură! Îmbrăţişări prieteneşti!
„Mi-e strigătul de luptă, când nori din tine cad.”