Jocuri de cuvinte - bou
Geografie lingvistică
Boul
Moto: „La alegerea din urmă/ Am votat cu toţi o turmă/ Dar se pare că mai nou/ Vom vota bou după bou.” (Votul uninominal, de Dan Norea din Epi... Gramatica, Uite popa, nu e popa, am intrat şi-n Europa, 2007)
La foarte mulți kilometri este comuna mea natală, Stâlpeni, județul Argeș (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/dor-de-acasa-1, vezi „Dor de acasă”) este localitatea de naștere a lui Gheorghe Roșoga, Butoiești, Mehedinți. Rapsodul, în cântecul Gheorghe (vezi la (https://www.youtube.com/watch?v=vr94zcIJVoo), pomenește de boii Bujor și Prian. Frații tatălui, Ion și Vasile, aveau boi și căruțe. Culmea e că unul din boii unchiului Ion se numea Bujor, iar un bou al unchiului Vasile se numea Prian.
Bujor e numele plantei erbacee și florii cu acelaș nume, pe care o știți toți, după DEX '09 (2009) moștenit din bulgărescul božur, iar după MDA2 (2010) moștenit din vechiul cuvânt slavonic bujour – бужоур. Prian vine de la adjectivul prian, însemnând, vorbind despre vite, „care are părul cu dungi sau cu pete de altă culoare (de obicei albe)”.
Cuvântul prian este scris în limba română prima dată de Cihac (1825, Iași – 1887, Mainz) în Dictionnaire d'étymologie daco-romane, Frankfurt pe Main & Berlin & București, 1870, 1879. După DEX '09 (2009) ar fi de etimologie necunoscută, dar după MDA2 (2010) ar deriva din prin + -an. Șăineanu susținea că e de „origină necunoscută” [Șăineanu, ed. VI (1929)], dar după un deceniu, Scriban făcea trimiteri la sârbă și latină „prián, -ă adj., pl. prienĭ, priene (cp. cu sîrb. prijan, prieten). La păr porumb cu pete albe, vorbind de boĭ. – În Gorj priŭ, prie (cp. cu lat. privus, deosebit)” [Scriban (1939)]. Vorbe....
Să revenim la bou. Cuvântul este scris prima dată în limba română de Coresi. Este taurul castrat, masculul vacii, folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne (Bos taurus). După DEX '09 (2009) etimologia este „lat. bovus (= bos, bovis)”, după MDA2 (2010) „E lat pop *bovus, -um”, după Șăineanu, ed. VI (1929) „lat. bovem” etc.
Mai elaborat, cuvântul bou este moștenit din cuvântul latin bōvem, acuzativ singular al lui bōs, posibil prin rădăcina latină vulgară *bovum. Latinescul bōs este neregulat, alterat pentru așteptatul **vōs/**ūs, acuzativ **vom, tulpină oblică **vov-, derivat din proto-italicul *gʷōs, aista din proto-indo-europeanul *gʷṓws, care a dat și grecescul antic boûs – βοῦς, „vacă, bou, vite; scut”, sanscritul go - गो (nominativ singular gaúḥ), „vacă, bou, vite”, și englezescul cow, „vacă”.
În câteva limbi boului îi corespund cuvintele:
❁ afunas în chaoui;
❁ aúhsa - 𐌰𐌿𐌷𐍃𐌰 în gotică;
❁ azger în kabilă;
❁ bail - बैल în hindusă;
❁ bâgara în sango;
❁ bees în afrikaans, bèf în creolă guadelupeză și în creolă haïtiană, beu în métchif, bo în friuliană, bó în irlandeză, bò thiến în vietnameză, bœu în normandă, bœuf în franceză (din medievalul francez bœuf, din vechile franceze buef, boef, din latinul bovem), bôf în francoprovensală, boi în galiciană și în portugheză, boie în corsicană, bou în aromână, catalană și română, boûs - βοῦς în greacă antică, bov în romanșă, bove în interlingua și în italiană, bovis în latină, bovo în esperanto, bovo, bovulo în ido, bue în italiană, buë în picardă, bueyy în spaniolă, buòu în occitană sau (provensală (toate în final din latinescul bovem, acuzativ al lui bōs, „taur”, din proto-italicul *gʷōs, din proto-indo-europeanul *gʷṓws, „vită”);
❁ bik – бик în bulgară, macedoneană și sârbă („taur”, din proto-slavicul *bykъ, „taur”), kastrirano bice - кастрирано биче, kastriran bik - кастриран бик în bulgară;
❁ bullock în engleză (din medievalul englez bullok, din vechiul englez bulluc, corespunzând lui bull, „taur”, + -ock, sufix diminutival);
❁ burru în sami de nord;
❁ cᵒə́ în ubică:
❁ damh în galică scoțiană și în irlandeză (din vechiul irlandez dam, „bou, cerb”, din proto-celticul *damos, din proto-indo-europeanul *dm̥h₂-ó-, „taur”);
❁ ejen în bretonă;
❁ ez - եզ în armeană;
❁ ɛnatɛ în agni;
❁ farelami în solrésol;
❁ ga în kurdă și în zazaki;
❁ guruv, goro în țigănească;
❁ härg, nuumhärg în estonă, härkä în finlandeză (din proto-finicul *härkä);
❁ hrīþer în engleză veche;
❁ hwangso - 황소 în coreană;
❁ idi în bască;
❁ ikrezuunajaftolye în kotava;
❁ jautis în lituaniană (în cele din urmă, de la proto-indo-europeanul *yewg-, „a pune la jug, a înhăma, a alătura”);
❁ jiān - 犍, niú - 牛 în chineză;
❁ ka în albaneză;
❁ kabatiógi în pirahã;
❁ karné ng baka în tagalogă;
❁ kaw în sranan;
❁ kobist în frizonă;
❁ kyosei ōshi - 去勢雄牛 (きょせいおうし) în japoneză;
❁ lembu în malai;
❁ mairteoil în irlandeză;
❁ málúù în joruba;
❁ mart în galică scoțiană;
❁ mfulwa mɓe, mfulwa mbe, mɓe, mbe în shingazidja;
❁ misi în bambara;
❁ naafo în gurenne;
❁ nautakjöt, geldnaut în islandeză;
❁ neyt, tarvur în feroeză;
❁ ng’ombe în swahili;
❁ nöt, stut în suedeză;
Two oxen
❁ Ochse în germană (din medievalul germanic ohse, din vechiul germanic ohso, din proto-vest-germanicul *ohsō, din proto-germanicul *uhsô, din proto-indo-europeanul *uksḗn), Ochse wołek în poloneză, oks - אָקס în idiș, okse în frizonă, okse, kastreret okse în daneză, okse, kastrert okse în norvegiană, okso în esperanto, os în neerlandeză, Osse în germană de jos (niederdeutsch), ox în engleză (din medievalul englez oxe, din vechiul englez oxa, din proto-vest-germanicul *ohsō, etc.), oxe în suedeză, uxi în islandeză;
❁ ögiz - оьгиз în nogaï, ögiz - өгіз în cazahă, oğus - оҕус în iakută, ögüz - ёгюз în karatchaï-balkară, ögüz - оьгюз în kumică, öguz - өгүз în chirghiză, ögüz în tătară crimeană, ökör în maghiară (din limbile ogurice, grupul huno-proto-bulgar, din proto-turcicul *öküŕ, „taur”), öküz în azeră, găgăuză, turcă și turcmenă (din turcicul otoman öküz - اوكوز, „bou”, din proto-turcicul *öküŕ, „bou”), văk̬ăr - вӑкӑр în ciuvașă, üher - үхэр în mongolă;
❁ omby, aomby în malgașă;
❁ rund, stierkalf în neerlandeză;
❁ sapi, lembu muda, lembu kebiri în indoneziană;
❁ sar - сар în buriată;
❁ shor - שור în ebraică;
❁ sığır în turcă („vită”, din turcicul otoman ,صیغیر, „bou, bovină”, din proto-turcicul *sïgïr, „vacă”; înrudit cu karakanidul sïγïr, , „vacă”, cazahul siyr - сиыр, tătarul sıyer - сыер, nogaiul sıyır - сыйыр, kumikul sıyır - сыйыр, uzbecul sigir și turcmenul sygyr, „vacă”);
❁ steer în engleză (din medievalele engleze steere, stere, steor, din vechile engleze stēor, stȳr, „îndrumare; direcţie”);
❁ taur în română, taurus în convenții internaționale Bos (wikispecii), torə în neo-aramaică assiriană, toro în atikamekw (toate în final din latinesdcul taurus, acesta din proto-indo-europeanul *táwros);
❁ ṯūr - ثُور în arabă;
❁ varzâ - گاو, ورزا în persană;
❁ vērsis în letonă;
❁ vil - віл în ucraineană, vo - во în sârbă și în sârbo-croată, vo în bosniacă și în croată, vol - вол în bielorusă, bulgară, macedoneană, rusă și sârbă, vol în slovenă, vôl în slovacă, vol, vola în croată, vůl în cehă, wół în poloneză (din proto-slavicul *volъ, „bou”, din proto-balto-slavicul *wálas, „bou, vită”);
❁ vódi - βόδι în greacă (din grecescul bizantin bódin - βόδιν, din grecescul koine boḯdion - βοΐδιον, diminutiv din grecescul ntic boûs – βοῦς, „bou”);
❁ wakax în maya yucatèque;
❁ xari - ხარი în gruzină;
Cuvântul bou în diferite limbi
❁ ych în velșă (din medievalul velș ychen, din proto-britonicul *uxī, din *uxsū (comparazți cu cornișul ohen pl, bretonul oc’hen pl), din proto-celticul *uxsū, din proto-indo-europeanul *uksḗn, „taur”).
Boul în expresii (pamflet)
Moto: „Ea n-a început furatul/ De la ou sau trei coceni/ Ci, a-mpins-o necuratul/ Spre un bou... din Cotroceni!” (Cine fură azi un bou, mâine va fura o ţară, de George Ceauşu; să fie Nuți?)
În afară de epitetul injurios „- Boule!” sau metafora la adresa unui bărbat, de exemplu „boul de Cîțu s-a îmbătat și a fost arestat în Iowa”, fiind matrafoxat, boul întră în multe alte expresii. Lui Șoșoacă și lui Simion „nu prea le sunt toți boii acasă”, adică uneori sunt rău dispuși de propriile lor acțiuni și ziceri.
Mulți politicieni „s-au dus la doctorat boi și s-au întors vaci”, prinzându-i Șercan cu cioara vopsită de plagiate. Păi acolo au fost îndrumați de Dâncu, de Maior, ba și de „juristul militar” Oprea, fostul izmenar fiind trecut în magistratură fără a judeca un proces sau fără a cerceta ca procuror militar vreun caz de infracțiune. Și are omul pensie de magistrat militar!
Ba s-a vrut și profesor universitar, plus conducător de doctorat pe, sanchi, securitatea cât pe ce națională, dar s-au prins aiștia și l-au păfugat de nu știe omul ce să mai facă. El a ținut locul de prim-sinistru al lui Ponta și s-a remarcat prin creșterea salariilor demnitarilor la maxim, potrivit legii salarizării, dând o ordonanță de rapiditate!
Și să vezi acum, că au votat parlamentarii pe repede înainte creșterea salariilor primarilor cu 25%. Cu pensiile hotărărî ceva (mie 5,2%), că s-au ceartat pe procente de indexare, nu de mărire. Era cât pe ce să voteze creșterea salariului minim, dar s-au speriat de ce ar fi câștigat demnitarii, că lor li s-ar fi mărit gras salariile, deoarece creșterea unui salariu minim se înmulțește la ei cu 13 pentru Ion de Sibiu, cu 12,5 pentru Ciucă, Ciolacu & Co, cu 12 pentru siniștri și parlamentari ș.a.m.d. Au rămas la +10% la bugetari.
Așa că pe noi, pensionarii, cu atitudinea lor, au reușit „să ne scoată din boii noștri”, adică să ne enerveze. La dorința lui Ion de Sibiu, cu toate că la alegeri PSD-ul a ieșit pe primul loc, a îndemnat PNL, numindu-l pe șomerul Orban cel fără un an de muncă în meseria lui „să-și bage boii în jug cu USR-ul” și ați văzut ce a ieșit. A optat apoi pe cel care a fost trimis să studieze în Iowa, că în gimnaziu „a intrat bou și a ieșit vacă”, n-a reușit la treaptă, dar fu băgat pe blat la liceu, mutat de la profesională.
Cam așa s-a întors și din Iowa, unde a fost și arestat, penal așadar, de nu știe nici cine i-a plătit studiile, dar Ion de Sibiu l-a pus, la indicații, prim-sinistru. Văzând Ion cum mere treaba, a trecut la noua coaliție, a hotărât venireas lui Ciucă al unora, nu se știe care, și „punera la jug a PNL și PSD”, cu hățurile la PNL. Greu jugul ăsta, mai ales cu Shengen, de care scrisei despre pozițiile Olandei și Suediei (în „Jocuri de cuvinte – clipă”, la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-clipa). Na, că nici Austria nu ne vrea, admite doar buștenii... ca imigranți.
Ion „lasă guvernul în boii lui”, adică îl lasă în pace, el joacă golf, se plimbă și intervine doar cu valoarea procentuală de 15% de indexare a pensiilor. Așa, ca să-i enerveze pe Budăi și Ciolacul lui. Că Ion „merge ca cu boii”, langsam, „încet”, cu tratativele cu Olanda, Suedia, măcar cu regii lor, acum Austria, că ar putea să îl ajute și prințul actor sau actorul prinț Duda, căruia i se potrivește ca o mănușă poezia Actorul (vezi la https://www.youtube.com/watch?v=GDO2u4eIzxE) a lui Adrian Păunescu, aici în interpretarea lui Vasile Șeicaru (e și un președinte actor).
Că cu creșterile astea de prețuri, parcă „ni se iau boii de dinainte”, adică cineva ne sărăcește, de nici nu știi cine! Că de, suntem în România educată prezidențial, în România lucrului bine făcut, unde „bogații te învață cum să faci foamea și economia de energie, trădătorii te învață cum să-ți iubești țara, iar hoții să fii cinstit”.
De „bou-vagon” știți, că de el știu bine cei expulzați din Banat în Bărăgan, care au fost îmbarcați cu animale și căruțe,abia acum aflând noi ororile regimului comunist. Unii dau vina pe ruși. Nu, șogorilor, românii noștri au fost, ăia care au venit cu trupele sovietice.
Conducătorul meu de doctorat, Marton, și-a dat doctoratul atunci la academia miliară, în fotogrammetrie. A fost criticat de doi români că a îndrăznit să scrie la bibliografie numele a doi specialiști germani și atât i-a fost. Cei doi români l-au făcut retrograd. Noroc cu unul din consilierii sovietici la academie, și el cu doctoratul în fotogrammetrie, care a spus că la baza tezei sale au fost lucrările și cercetările celor doi specialiști germani, cvare nu aveau nicio legătură cu Hitler. De bou-vagon și de vagoane descoperite știm și noi, foștii militari, dar în vagoane am îmbarcat tunuri, tancuri, instalații de lansare etc.
Zicala „Cine fură azi un ou mâine va fura un bou” este specifică teritoriului danubiano-pontic și am băgat-o la cap încă în „cei șapte ani de-acasă”, repetată în școala primară și în cea gimnazială, în primul an de liceu la Câmpulung Muscel. Că în clasa a IX-a m-am mutat la liceul militar la Câmpulung Moldovenesc, tot prin examen. Începute cursurile abia la 1 noiembrie 1956, am primit căciulă și haine. Noi! Și într-o seară de noiembrie, întuneric pe platou fiind, unul din anii mai mari a trecut pe lângă formație mi-a smuls căciula de pe cap, a lăsat vechitura lui jos, și pe-aici ți-e drumul. Am rămas cu „ochii de bou”, adică metaforic, cu ochii mari și lipsiți de expresie, ca ai boului. Nu învățase omul zicala! Așa am învățat ce e completare în armată, unde nu se fura, ci doar se completa. Noroc cu plutonierul de companie, care mi-a schimbat vechitura pe o căciulă nouă, scoasă din depozit! Și mi-am scris numele pe căptușeală!
La cursul de cartografie digitală din 1978 de la universitatea din Hamburg, că de atunci mă ocupam de digitalizare, am povestit întâmplarea colegului căpitan Boileau, din arma geniu, vorbindu-i despre liceul militar. La discutarea zicalei de mai sus Jean mi-a spus că și francezii au o zicală asemănătoare, dar cu sens diferit, donner un œuf pour avoir un bœuf, „dăruiește azi un ou, să primești apoi un bou”, care nu mai necesită explicații!
Ajungem la familia de cuvinte legată de bou: car cu boi, căruță cu boi, corn de bou, a face pe boul, muncește ca un bou, limbă de bou, coadă de bou (o mâncare specială se face în Oltenia), a pune carul inaintea boilor, plug tras de boi, picior de bou, bour etc. Despre bour mai jos!
Boul în (c)arte
Moto: „Eu sunt bou şi trag din greu/ Pe când omul dă cu biciul,/ De-aia mă întreb mereu:/ Până când suport supliciul?/ Şi-i răspunde un ecou:/ Tragi din greu cât timp eşti bou.” (Un fel de fabulă, hexagramă de Florea Ştefănescu, 2002)
Agârbiceanu ne-a reamintit că la început boul a fost sălbatic, necastrat, de fapt un taur șturlubatic („Prin munții și pădurile bătrâne... trăia un bou sălbatic”). Fiind eu din zonă de deal, unde boii erau la putere, i-am dat dreptate lui Camilar („Boii, trăgând brazda la deal, păreau a sta pe loc, așa de încet urcau.”).
Lumpenproletarul Pas, despre care am mai scris, ajuns în academie fără studii, când Blaga a fost exclus, se plângea de autoritatea locală („Primarul de la noi/ Ne înjugă ca pe boi/ Și ară câmpul cu noi,/ De râd și boii de noi.”). În schimb Sadoveanu era doar un observator sau informator („Se vedeau pluguri cu boi plăvani”).
George Coșbuc era un bun analist și cronicar al vieții satului românesc, relatând despre idila și sentimentul unei tinere („Pocnind din bici pe lângă boi,/ În zori de zi el a trecut/ Cu plugul pe la noi.”), poezia devenind romanță (https://www.youtube.com/watch?v=-uE8IiU4pSc).
Creangă, cu gândul la expresia „a nu-i fi toți boii acasă”, la indispoziție, a scris: „Lui moș Nichifor acestea nu-i prea veneau la socoteală și de aceea nu-i erau acum mai niciodată boii acasă.”
Despre boul-de-apă sau boul-bălții, gândac de apă, Macedonski scria: „Boul-bălții, gândac dintre cei de tot mici, dar al cărui cântec răsună departe, sare de un sfert de stânjen în sus sau, cu iuțeli ca ale clipirilor, sgârie oglinda tihnită a apelor.”
Grigore Alexandrescu are fabula Boul și vițelul, pe care o puteți citi sau reciti la adresa https://www.povesti-pentru-copii.com/fabule/grigore-alexandrescu/boul-si-vitelul.html. Caragiale a răspuns și el la provocare (vezi la adresa https://ro.wikisource.org/wiki/Boul_%C8%99i_vi%C8%9Belul_(Caragiale). Vedeți diferențele.
Scriitorii străini nu au neglijat boul. Francezii au cuvântul bœuf, moștenit din vechiul cuvânt francez buef, acesta moștenit din cuvântul latin bŏvem, acuzativ al cuvântului bos, „bou”. Și are multe sensuri!
Bœufs dans le bestiaire de Rochester (Boi în „bestiarul” lui Rochester; substantiv din 1495, „despre animalele sălbatice”, din latinescul bestiarius, cu același sens, de la bestia, „fiară”)
Se vede că boii existau și în armatele vestice, după cum aflăm de la Jean Giraudoux, care în Întoarcerea din Alsacia, scria: „De ce pare că așteaptă acest bou impasibil, care nici măcar nu mestecă, ca să nu confunde iarba franceză cu iarba germană?” (Pourquoi ce bœuf impassible, et qui ne rumine même pas, semble-t-il attendre, pour ne pas brouiller l’herbe française avec l’herbe allemande? [Jean Giraudoux, Retour d’Alsace - Août 1914, 1916]).
Armoiries avec un bœuf (stemă cu bou, sens heraldic)
Out-el-Kouloub, în Zariffa, Trei povești despre iubire și moarte, scria: „În aceeași după-amiază, când boii erau dejugați de la plug, douăsprezece femei au ieșit din casa mirelui.” (Le même après-midi, à l’heure où l’on dételait les bœufs de la charrue, douze femmes sortirent de la maison du fiancé. [Out-el-Kouloub, « Zariffa », dans Trois Contes de l’Amour et de la Mort, 1940]).
Ca să nu ziceți că în criza economică o ducem rău, iată ce aflăm dintr-o traducere din limba chineză în cea franceză (Cronicile lui Zhalie): „Își băuse ceaiul cu trei sute de mii de yuani o liră, […]. Cu toate acestea, îl auzise spunând că fiecare ceașcă valorează aproximativ două mii opt sute de yuani. Fie doi boi, fie o motocultoare pentru poporul Balou.” (Il avait bu son thé à trois cent mille yuans la livre, […]. Pourtant il l’avait entendu affirmer que chaque tasse valait dans les deux mille huit cents yuans. Soit deux bœufs ou un motoculteur pour les gens des Balou. [Yan Lianke, Les Chroniques de Zhalie, traduit du chinois par Sylvie Gentil, Arles Éditions Philippe Picquier, 2015]).
Prin metonimie, francezii numesc tot bœuf carnea de vită, vacă sau vițel destinată consumului uman. Honoré de Balzac, în Verișoara Pons scria despre carne: „Existau resturi de carne de vită fiartă, răzuite ușor de la un prăjitor, și le prăjise în unt cu ceapă tăiată în felii subțiri, până când untul a fost absorbit de carne și ceapă, astfel încât vasul de hamal a avut aspectul de ars.” (C’étaient des restes de bœuf bouilli achetés chez un rôtisseur tant soit peu regrattier, et fricassés au beurre avec des oignons coupés en tranches minces, jusqu’à ce que le beurre fût absorbé par la viande et par les oignons, de manière que ce mets de portier présentât l’aspect d’une friture. [Honoré de Balzac, Le Cousin Pons, 1847]).
` Cuvântul a apărut și în muzică. Boeuf se numea o „sesiune muzicală” improvizată la care se puteau alătura diferiți muzicieni. Acest sens provine din practicile care aveau loc la „Boeuf sur le Toit” (boul pe acoperiș), un cabaret din Paris inagurat la 10 ianuarie 1922 de americanul Louis Moyses, unde muzicienii se întâlneau dezinvolt pentru a improviza împreună, mai ales muzică de jazz. Vă dau și coordonatele geografice ale cabaretului: 48° 52′ 17,2″ nord, 2° 18′ 37,2″ est! Localul există și acum (vezi http://www.boeufsurletoit.com).
Bœuf de Kobé (carne de vită Kobé)
Au! Îmi scrie Jean că acolo găsiți și vită Kobé (bœuf de Kobé), aia preferată de MRU, insul care a participat ca elev de liceu la ultimul congres PCR din noiembrie 1989, a devenit politician capitalist, ministru de externe în cabinetul Moliceanu, remarcat prin renunțarea la moștenirea Gojdu din Budapesta. A ajuns chiar și prim-sinistru, de două ori director al unui serviciu secret, foarte bun vorbitor de maghiară.
Fiindcă veni vorba, carnea de vită Kobe (神戸ビーフ, Kōbe bīfu?, beef în engleză) este denumirea de origine a unei varietăți anume de carne de vită (viande de bœuf), ce provine de la rasa de bovine tajima (o ramură a rasei wagyu), după o strictă tradiție din prefectura Hyōgo din Japonia, al cărui oraș principal este Kobe. Această carne marmorată este în general apreciată pentru aromă și frăgezime. Prețul cărnii de vită Kobe variază de la 200 EUR la 500 EUR (1.000 – 2.500 lei) pe kilogram, în funcție de cantitatea achiziționată.
Vacile au fost introduse în Japonia din China în același timp cu cultivarea orezului, în jurul secolului al II-lea d.Hr., în perioada Yayoi. În perioada Edo (1603-1868), carnea de vită Kobe era rezervată împăratului, șogunului și stăpânilor feudali (daimyo).
În ciuda multor produse din carne de vită din SUA etichetate „Kobe” (deci în fals), până de curând carnea de vită Kobe a fost comercializată numai în Japonia și în Macao. Exportul în Statele Unite este autorizat din 2012, iar în Europa din iunie 2014, dar această carne de vită necesită forță de muncă aparte pentru a o produce, zice-se, ceea ce duce la prețuri ridicate. În 2015, 20% din producție a fost exportată, adică o mie de carcase. Na, și din carcasele astea și-a tras porțiile MRU? Sau din fals american?
În decembrie 2015, ca și pepenele Yubari, guvernul japonez a anunțat că denumirea de origine „Vită Kobe” va fi de acum înainte protejată de o etichetă oficială echivalentă cu Indicația Geografică Protejată (IGP) a Uniunii Europene! Prefer o halcă din Bucovina!
Bœuf stroganoff
Deoarece în Franța am mâncat în 1996, profesor invitat la câteva universități, carnea de vită stroganoff, bœuf stroganoff (originară din Rusia, din secolul al XIX-lea), la prietenul Jean, colonel în retragere și viticultor pe Valea Loarei, o farfurie tradițional rusească, făcută cu carne de vită, smântână proaspătă, ceapă și ciuperci. Găsiți dfestule rețete în internet.
Lăsăm francezii și trecem la nemți, care au cuvântul Ochse, moștenit din medievalul germanic ohse, din vechiul germanic ohso, germanicul *uhsōn, „bou”, din indo-europeanul *uksōn „bou, bou de îngrășat”, documentat încă din secolul al VIII-lea d.Hr. [Friedrich Kluge, bearbeitet von Elmar Seebold: Etymologisches Wörterbuch der deutschen Sprache. 24., durchgesehene und erweiterte Auflage. Walter de Gruyter, Berlin/New York 2001, ISBN 978-3-11-017473-1, DNB 965096742, Stichwort: „Ochse“, Seite 662].
Katrin Kuntz scria articolul Nicio țară frumoasă, în ziarul Der Spiegel (În oglindă), nr. 1, 2016: „Din martie, musulmanilor din Mumbai le este interzis să sacrifice tauri și boi.” (Seit März dürfen die Muslime von Mumbai keine Stiere und Ochsen mehr schlachten. [Katrin Kuntz: Kein schöner Land. In: DER SPIEGEL. Nummer Heft 1, 2016, Seite 76-81, Zitat: Seite 80].
Dintr-o traducere în germană, aflăm ce scria Knut Hamsun în lucrarea În ținutul basmului: „Dar unul dintre boi a pus jugul între coarne și trebuia să meargă cu gâtul înclinat și îndoit în lateral”. (Aber einer der Ochsen hat das Joch zwischen die Hörner bekommen und muß mit verrenktem Halse und seitwärts gebogen gehen. [Knut Hamsun: Im Märchenland. Rütten & Loening, Berlin 1990 (übersetzt von Cläre Greverus Mjoën, Gertrud Ingeborg Klett), ISBN 3-352-00299-1, Seite 135. Originalul norvegian în 1903].
În romanul Drum lung, de la Memel la Moscova, Arno Surminski scria: „Au întâlnit o turmă de boi tineri care năvăleau într-un câmp de napi.” (Sie trafen eine Herde junger Ochsen, die durch ein Rübenfeld tobte.“ [Arno Surminski: Der lange Weg. Von der Memel zur Moskwa. Roman. LangenMüller, Stuttgart 2019, ISBN 978-3-7844-3508-4, Seite 124].
În sfârșit, în romanul Vederile unui clovn, Heinrich Böll scria: „Apartamentul Kinkel mirosea a sos de carne, de parcă ar fi gătit un bou întreg.” (Es roch in der Kinkelschen Wohnung nach Fleischbrühe, als hätten sie einen ganzen Ochsen gekocht. [Heinrich Böll: Ansichten eines Clowns. Roman. Insel, Leipzig 1990, ISBN 3-7351-0161-5, Seite 101].
Sărim la amicii ruși care au cuvântul vol – вол, ca și bulgarii, sârbii, croații, slovacii slovenii și polonezii (wol) ș.a., moștenit din cuvântul protoslavic *volъ, „bou”, moștenit din proto-balto-slavicul *wálas, „taur, bou”. Dacă au bik - бык pentru taur, au și oskopljonnyi bik - оскоплённый бык, „taur castrat”, adică bou.
Voly - Волы
V. N. Voinovich, în Ideea, scria: „Transformându-se în boi, taurii pierd nu numai unele detalii ale corpului lor, ci și unele trăsături de caracter.” (Превращаясь в волов, быки утрачивают не только какие-то детали своего организма, но и лишаются некоторых свойств характера. [В. Н. Войнович, «Замысел», 1999 г., НКРЯ]).
Boul în onomastică
Moto: „Însemn purtat de-o-ntreagă lume/ Ce dificil îl denumeşti,/ Că una e cum te numeşti/ Şi alta e să ai un nume.” (Numele definiţie de A.C. Dragodan, din Dicţionar de epigrame, 1981)
Din familia de cuvinte legată de cuvântul bou în diferite limbi au apărut și toponime sau nume de locuri, de detalii geografice, dar și nume de oameni. În România există satul Boureni, din comuna Balș, județul Iași.
Satul Boureni
Boureni, Ucraina
În Ucraina, în regiunea Transcarpatia există raionul Mijhirskîi -Міжгірський район, cu centrul administrativ în orașul Boureni. Bineînțeles, denumirea a fost schimbată în ucraineană, devenind Mijhirea - Міжгір`я (recunoscut ca Boureni în română și Ökörmező în maghiară, din Ökör, „bou”, + mező, „câmp”). În afara localității principale, mai cuprinde și satele Strîhalnea și Zaperedillea.
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Boureni era vorbitoare de ucraineană (97,59%), existând în minoritate și vorbitori de romani (1,24%) și rusă (1,04%). Românii și ungurii au dispărut!
În lume mai există râul Boeuf (Boeuf River) în Arkansas, orașul Boeruf (Boeuf Township), în Missouri (Missouri, Franklin County) și alt oraș Boeuf (Boeuf Township), în districtl Gasconade (Gasconade County, Missouri).
Cuvântul bou în diferite limbi a devenit și prenume sau nume de familie. Cum la noi bour se numea taurul sălbatic, care trăia odinioară și pe aici, socotit strămoșul direct al vitelor mari cornute, Boureanu a devenit nume de familie. La mine în sat, la 700 m de casa noastră, pe o uliță ce ducea spre pădure, își construise o casă Radu Boureanu (1906-1997, București, România), actor de scenă, dramaturg, eseist, scriitor și traducător român, activ atât în România interbelică, cât și în România postbelică. La construcția casei a participat și tata, ca zidar și dulgher.
Boureanu este un nume de familie cunoscut, neamintind aici de șturlubaticul deputat pedelist Cristian Boureanu, dar mai găsiți numele de familie Boureanu sau Bourceanu la mulți indivizi.
Câteva nume de familie legate de bour, după o căutare în facebook
Tot bour, e denumit și boul sur (Bos primigenius). Bour este moștenit din latinescul būbalus, acesta din grecescul antic boubalos - βούβαλος, „antilopă, bou sălbatic”. Este posibil să fi trecut printr-o formă intermediară latină vulgară sau să fi fost influențat de bubulus, conform formei bobulum.
Bour între două timbre „cap de bour”
C apul de bour de diferite steme ale Moldovei
Tot bour i se zicea și fierului înroșit cu care se însemnau vitele, pietrele de hotar, răufăcătorii (că doar nu exista brățara electronică sau cipul) etc. Așa că a fost ușor să devină prenume și nume de familie. Cum păstorul de boi se numea boar, a apărut și numele de familie Boaru, întâlnit și în rețelele de socializare.
Și alde Boaru sunt în rețeaua facebook
Car cu boi, de Nicolae Grigorescu, ulei pe pânză, 65 X 80,5 cm
Nici francezii nu se lasă mai prejos. Faceți cunoștință cu numele de familie Bœuf pentru Alexis Bœuf (născut în 1986, atlet francez), Dominique Boeuf (născută în 1968, jocheu francez), Georges Bœuf (1937–2020, compozitor, muzician și saxofonist francez.
Bove (acuzativul italianului bos, „bou”) este prenume în multe țări. Conform recensământului din 2010 al Statelor Unite, Bove este al 8.562-lea cel mai frecvent nume de familie din Statele Unite, aparținând la 3.847 de persoane. Bove este cel mai frecvent în rândul persoanelor albe (92,33%).
Bue (bue, „bou”,n italiană, asturiană etc.) este și prenume și nume de familie. Conform recensământului din 2010 al Statelor Unite ale Americii, Bue este al 30165-lea cel mai frecvent nume de familie din Statele Unite, aparținând la 777 de persoane. Bue este cel mai frecvent în rândul persoanelor albe (83,91%). Bullock, în engleză, este prenume și nume de familie. E și toponim. Ne oprim aici.
Bullock, nume de familie
Iubitori sau nu de boi de orice fel, să fiți iubiți, că trebuiți cuiva, cumva, undeva, cândva! Și nu pot să nu vă fac o dedicație muzicală. La adresa https://www.youtube.com/watch?v=TnUhrFHHrpE ascultați „Patru boi cu lanțu-n coarne”, interpret Igor Rusu.
Priorități
Fișierul în format pdf este la adresa: Jocuri de cuvinte - bou.pdf
NC
1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;
2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin
-->
Comentarii