Jocuri de cuvinte - ciocănitoare
Geografie lingvistică
Ciocănitoare
Moto: „Cântă, ferecaţi în colivie,/ Soţul - păsărică migratoare,/ Cu nevasta - blândă ciocârlie/ Şi cu soacra -o ciocănitoare!” (Familia tradiţională, de Valentin David)
Dacă am scris despre ciocârlie, e musai să scriu și de (la www https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciocarlie) ciocănitoare. Ciocănitoarea e un nume dat mai multor specii de păsări agățătoare de pădure cu aripile scurte, cu cioc conic, puternic, care ciocănesc coaja copacilor, distrugând insectele dăunătoare și larvele lor. I se mai zice și ghionoaie, virdare sau scorțar.
Ciocănitoarea neagră
DEX '09 ne dezvăluie etimologia și are dreptate „ciocăni + suf. -toare”. Adică e derivat de la verbul a ciocăni + sufixul -toare, ciocăni moștenit de la ciocan, înrudit cu multe cuvinte balcanice, precum cuvintele bulgare čuk - чук și čukan - чукан, sârbo-croat čekić, albanez çekan, dar și vecine, polonez czekan, maghiar csákány, toate în final din turcicul otoman çekiç - چكیچ, acesta din vechiul turcic anatolian çekük, la rându-i din proto-turcicele *čekük, *čeküč, „ciocan”, posibil prin intermediarul proto-slavic *čekanъ.
Locul copilăriei fiului de țăran: comuna Livezeni
În câteva limbi îi corespund cuvintele:
֎ aaçkakan în găgăuză, ağaçkakan în turcă, ağacdələn în azeră;
֎ algabaran în aragoneză;
֎ ambalatok în bikol central;
֎ apo'qatej anim în mi'kmaq;
֎ attoccadorza în siciliană;
֎ baabaase, baapaase în ojibwe, babasé în potawatomi;
֎ balalatok în maranao;
֎ barhoitüka - বাঢ়ৈটোকা în assameză;
֎ becalen în ladino;
֎ belatuk, burung belatuk în malai, burung pelatuk în indoneziană;
֎ betch-fier în valonă;
֎ biccalinna, biccamurn, biccamuru, biccamatta în sardă;
֎ Boombicker, Boomhacker, Boomlöperîn germană de jos;
֎ byiṉe chyidjw yag în zapotèque de San Bartolomé Zoogocho;
֎ čáihni în sami de nord;
֎ carpinteiro în galiciană, carpinterito în spaniolă, carpintero, pájaro carpintero în spaniolă, karpenteros în tagalogă;
֎ čhaŋkátotola în lakota;
֎ chim gõ kiến în vietnameză;
֎ chuplitari, chuplitarka în țigănească;
֎ ciocănitoare în română;
֎ cnag în sardă, cnagaire în irlandeză;
֎ cnocell, cnocell (y coed) în galeză;
֎ dārkōβ – دارکوب în persană farsi, darkutik, darkutok în kurdă;
֎ daşdeşen în turcmenă;
Черен детел – čeren detel (ciocănitoare neagră)
֎ datel în cehă, ďateľ în slovacă, datel - дaтел în slovio, detao – детао în sârbo-croată, detel – детел în bulgară și în macedoneană, detel în slovenă, detlić – детлић în sârbă și în sârbo-croată, detlić în croată, detliḱ - детлиќ în macedoneană, djatel – дятел în rusă și în ucraineană, djetao – дјетао în sârbo-croată, djetao în croată, djetlić - детлић în sârbo-croată și în sârbă, djetlić în bosniacă (din proto-slavicul *dętelъ, după Machek, Trubačev, Derksen, Snoj: din *dьlbti, *dьlbati, „a adânci, a sculpta”, + *-telъ, varianta o-stem a lui a *-teľь, din proto-indo-europeanul * dʰelbʰ-, „a săpa, a excava”);
֎ dârkub - دارکوب în persană;
֎ drúops - δρύοψ în greacă antică;
֎ dryokoláptis – δρυοκολάπτης în greacă;
֎ dypornak, dypak în sorabă de sus;
֎ dzëdzón în cașubă, dzenis în letonă (genul Dendrocopos), dzeņs în latgaliană (genul Dendrocopos), dzięcioł în poloneză, dzilna în letonă (genul Picus sau Dryocopus), dzjacjel – дзяцел în bielorusă, dzylna în latgaliană (genul Picus sau Dryocopus);
֎ ere - ᱮᱨᱮ în santali;
֎ èzorsurhak – эзорсурхак în tadjică;
Fakopáncs
֎ fakopáncs (fa, „copac”, + kopáncs, „lovitură”), fakopács (popular) în maghiară;
֎ genys în lituaniană (genul Dendrocopos);
֎ gəndä qorqur - ግንደ ቆርቁር în amharică;
֎ ghionoaie, gheonoaie, gheunoaie în română (cuvânt de substrat, înrudit cu albanezul gjon);
֎ gogomole în chichewa;
֎ gogota, kigong'ota în swahili;
֎ hackspett în suedeză;
֎ hak'akllu în quechua;
֎ harkály în maghiară (din proto-ugricul *karɜ, „ciocănitoare”);
֎ hōhra - хо̄хра în mansi;
֎ Holthacker în germană de jos;
֎ houtkapper în albaneză;
֎ hudhud - हुदहुद în hindusă;
֎ kălvač - кълвач în bulgară (din kălva - къ́лва, „a ciuguli, a ciocăni”, + -áč – а́ч);
Kălvač - кълвач
֎ kasek koos în corni;
֎ katatxori în bască;
֎ Kāṭhaṭhōkarā – কাঠঠোকরা în bengaleză, kaṭhphoṛvā – कठफोड़वा, kaṭhphoṛā - कठफोड़ा în hindusă, kathrüka - কাঠৰোকা în assameză;
֎ kirgil – киргил în iakută;
֎ kitsutsuki - 啄木鳥 (きつつき), kitsutsuki – キツツキ în japoneză;
֎ klukajdrvec - клукајдрвец în macedoneană;
֎ ḳodala - კოდალა în gruzină;
֎ kyr – кыр în udmurtă;
֎ liè - 鴷, zhuómùniǎo - 啄木鳥, 啄木鸟 în chineză, liè - 鴷／䴕, zhuómùniǎo - 啄木鳥／啄木鸟 în chineză mandarină;
֎ Marakuṭiga – ಮರಕುಟಿಗ în kannada, maraṅkotti - മരംകൊത്തി în malaialam;
֎ marteniello în napolitano-calabreză;
֎ me'na în chamicuro;
֎ meleta în lituaniană (genul Picus sau Dryocopus);
֎ nakár – נקר în ebraică, naqār al-ḵašab - نَقَار اَلْخَشَب în arabă, naqqar - نقّار în arabă, naquba - ناقوبة în arabă;
֎ ngorkaan li în volof;
֎ nkotemesi în lingala;
֎ nok hua khwan – นกหัวขวาน în thai;
֎ okil în bască;
֎ palát·atà- în sierra în miwok central;
֎ pego în esperanto și în ido;
֎ pelekâs – πελεκᾶς în greacă antică;
֎ peto în galiciană;
Un pivert
֎ pic în franceză (din vulgarul latin *piccus, din latinescul pīcus, din proto-italicul *pikos, din proto-indo-europeanul *(s)peyk-, „ciocănitoare; coţofană”,de unde și latinescul pīca, „coțofană”), friuliană și occitană, pic-vert, (ciocănitoarea verde) în franceză, picamaderos în spaniolă, picapau în galiciană, picapau, pica-pau în portugheză, picatau în occitană, picatroncos în spaniolă , picatueru în asturiană, picchio în italiană, pico în interlingua și în spaniolă, picot în catalană, occitană și provensală, picus în latină, pikholts - פּיקהאָלץ în idiș, pikit în volapük, pitgalain în retoromană și în romanșă, pito în spaniolă, pivert în franceză (vezi pic-vert, din pic, „ciocănitoare”, + vert, „verde”);
Cuvântul ciocănitoare în diferite limbi
֎ pigòzo în venetă;
֎ pilakta – пилакта în nanai;
֎ piquelo în galiciană;
֎ piziformeak în bască;
֎ pʿaytpʿorik - փայտփորիկ în armeană;
֎ qarra' - قرّاع în arabă;
֎ qizilishton în uzbecă;
֎ qukapik, qukapikorët în afrikaans;
֎ quoga - ᏉᎦ în cherokee;
֎ qutğudu - къутгъуду în kumică (dialectal);
֎ rähn în estonă;
֎ sactaukhngak - သစ်တောက်ငှက်, hkaukhrahngak - ခေါက်ရှာငှက် în birmaneză;
֎ šekšata – шекшата în erza, šište - шиште în mari de est, šištÿ - шиштӹ în mari de vest;
֎ sizʹ - сизь în komi și în udmurtă;
֎ snagan-daraich în galică scoțiană;
֎ sonduul - сондуул în mongolă;
֎ spæta în feroeză și în islandeză, spætte în daneză, Specht (din medievalul germanic specht, din vechiul germanic speht, din proto-vest-germanicul *spiht, din proto-germanicul *spihtaz, din proto-indo-europeanul *spiktós, ciocănitoare; coțofană”) în germană și în germană plautdietsch, specht, groene specht în neerlandeză, speged în bretonă, speight, spight în engleză, spett, hakkespett, hakkespette în norvegiană, Spiecht în luxemburgheză, spjocht în frizonă, spwè în valonă;
֎ strakapoud în cehă;
֎ șjakșata – шякшата în moksha;
֎ șontl – шонтл în kalmukă;
֎ t`amaduku – тӀамадуку în lak;
֎ takyldak -такылдак în nogaï;
֎ tariktik în tagalogă;
֎ tavayo – तवयो, koTkoTo - कोट्कोटो în konkani;
֎ tikka în finlandeză, tikku în careliană;
֎ tomurtka – томуртка în altaică de sud;
֎ tonqtonq – тонкътонкъ în kumică;
֎ toñsoğoy – тоҥсоҕой în iakută, tonșuul – тоншуул în buriată și în mongolă, tonșur – тоңшур în kalmukă;
֎ toŋkuldak - тоңкулдак, doŋkuldak – доңкулдак în kârgâză,
֎ toqyldaq - тоқылдақ, toqyldauyq – тоқылдауық în cazahă;
֎ torgalyg – торгалыг în tuvenă;
֎ torhon - ᡨᠣᡵᡥᠣᠨ în manchu;
֎ toŭhorgu – тоъһорғу în tofalară;
֎ trypokárydos – τρυποκάρυδος în greacă;
֎ tsin yiłkaałii în navajo;
֎ ttakttaguri - 딱따구리 în coreană;
֎ tumïrtqa – тумыртҡа în bașchiră;
֎ tuqran în tătară;
֎ ulatakka – улатакка în ciuvașă;
֎ uttyrėvymrėv - уттырэвымрэв în chukchi;
֎ vaḍraṅgipiṭṭa – వడ్రంగిపిట్ట în telugu;
֎ virdare în română (ciocănitoare, cu penele verzi împestrițate cu roșu, galben, negru și alb, Picus viridis);
֎ woodpecker (din wood, „lemn, copac” + pecker, „ciocănitor”,vezi și medievalele engleze wod spek, „ciocănitoare”, wodehake, „ciocănitoare”, wodewale, „ciocănitoare”), pecker în engleză;
֎ xenakʼur - хенакӏур în cecenă;
֎ yaka-yaka în quechua;
֎ źiśelc în sorabă de jos;
֎ žolna în slovenă, žovna – жовна în ucraineană, žuna - жуна în sârbo-croată, žuna în croată;
֎ χenakIur – хенакIур în cecenă;
֎ хŭӕdхоj – хъӕдхой în osetă;
֎ ਕਠਫੋਡ਼ਾ în pandjabi.
Continuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciocanitoare-1
Articolul în format pdf: Jocuri de cuvinte - ciocănitoare.pdf
Cunoscători sau nu de vreun gen de ciocănitoare, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cândva, cuiba, undeva!
NC
-->
Comentarii