Jocuri de cuvinte - ciocârlie
Geografie lingvistică
Ciocârlia
Moto: „Pluteşte lin,/ Pe cerul senin,/ Câutând şi în zbor,/ Melodii de amor.” (Ciocârlie, de Mircea Ursei)
Toți știți ce e pasărea numită ciocârlie, dar puțini i-au auzit cântecul original sau i-au văzut cuibul cu ouă și pui. Fiul de țăran născut în comuna Livezeni, județul Muscel, acum sat al comunei Stâlpeni, județul Argeș, cu tata pădurar, a avut acest noroc. Ciocârlia este o pasăre cântătoare mică, cu penele pestrițe, care zboară vertical la mare înălțime (Alauda arvensis). Toți ați auzit de ea măcar de la numele unui celebru cântec popular care imită trilul ciocârliei.
Comuna Livezeni, județul Muscel (acum sat al comunei Stâlpeni, Argeș)
Ciocârlie
Ca să analizăm etimologia ne luăm după DEX '09 (2009), „cf. ciocârlan”, după Șăineanu, „srb čokrlja”, după MDA2 (2010), „E nct” și tot așa. Mai corect e că ciocârlie derivă din cioc, + îrlă + -ie, cioc fiind probabil un cuvânt de substrat, achin sau rudă cu albanezul çukë, „vârf de munte, deal etc.; cioc”, poate derivat din proto-slavicul *čuka sau din proto-slavicul sukë. Mai săpăm!
Noroc că ne ajută profesorul (româno-)american Mihai Vinereanu, care scrie despre ciocârlie: «ciocârlie – 1. pasăre cântătoare mică de culoare cafenie care zboară vertical la înălțimi mari (Alauda arvensis); 2. numele unui cântec popular care imită ciripitul ciocârliei. Hașdeu (Col. lui Traian, 1873, 110) îl consideră dacic. Philippide (2, 706) îl pune în legătură cu alb. zog „pasăre”. Candrea (Elemente, 405) îl derivă de la cioc cu suf. -ârlie. Ca și Hașdeu, Reichenkron (105-107) îl consideră, de asemenea, dacic, pornind de la PIE *skeu-d „a țâșni, a se grăbi” (IEW, 955-56) bazând-se pe faptul că ciocârlia face mișcări rapide în zborul ei, cu un formant în xk, astfel de la un IE *(s)keu-k-ro-s la un dacic k’ukər > rom. ciocâr- la care se adaugă suf. -lie. Privitor la semantica semnalată mai sus, Reichenkron arată că de la același radical provin și lituan skubrus și let. skubrs ambele cu sens de „rapid, iute”. Din rom. ciorcârlan provine sb. čokrljan (Candrea, Elemente, 40). Origine traco-dacă. Der: ciocârlan.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020]. E clar?
În câteva limbi ciocârlie s-ar traduce prin:
❁ abɛ́li în mbochi;
❁ accuccadìta în sassareză;
❁ aimenal, aimenel în quenya;
❁ alauda în interlingua, italiană (poetic), latină și velșă, alaude în novială, alaŭdo în esperanto și în ido, alauseta în occitană (provensală), alc'hweder, ec'hweder în bretonă, aldola și pitricaghjola în corsicană, allòdola, alàuda, alimannu în sardă, allodola, lodola în italiană, alondra în spaniolă, alontxa în bască, alosa în catalană (toate pe diferite căi, în final din latinescul alauda, împrumutat din galezul *alauda, „ciocârlie”, literalmente „smoc”; comparați cu proto-germanicul *laiwarikǭ, „ciocârlie”, care ar putea aparține unui substrat celto-germanic);
Alauda
❁ alouaette, alout'raesse, alouette în normandă, aloue, alouette în gallo, alouette (din vechiul francez aloëte, diminutiv aloe + -ette, din latinescul alauda, din galezul *alauda, „ciocârlie”) și alouette des champs în franceză, ålouwete în valonă, alwate, olwote în lorrain, alwetta în malteză;
Alouette des champs (ciocârlie de câmpie)
❁ artuyt - արտույտ în armeană;
❁ asyr torgaj - асыр торгай, boz torgaj - боз торгай în nogaï, boztorğai - бозторғай în cazahă, boztorğay în tătară crimeană, haban tyrğajy - һабан турғайы în bașchiră, torağay în azeră, torğay - торгъай în kumikă, torgaý în turcmenă, torgoj - торгой în kârgâză, torḥa - торһа în kalmukă, toygar în turcă, turgaj – тургай și saban turgae - сабан тургае în tătară;
❁ awhesyth în corni;
❁ bānāḍi - ಬಾನಾಡಿ în kannada;
❁ calandiri, calandironi în campidaneză, calandra, calhandra în portugheză, calandria în spaniolă, calandru în gallureză (din medievalul latin calandra, din grecescul antic kálandra - κάλανδρα, kálandros – κάλανδρος, „ciocârlie”, din pregreacă sau anatoliană);
❁ chim chiền chiện în vietnameză;
❁ chiriklo-gilibano, chirikli-gilibani în țigănească;
❁ ciocârlie în română;
❁ cīrulis în letonă;
Polska čučulíga - Полска чучулига (Alauda arvensis)
❁ cotovia în portugheză (imitativ, achin cu cuvântul latin totovía, „ciocârlie”);
❁ čakâvak - چکاوک în persană;
❁ çoçamiy în tătară crimeană;
❁ čučulíga - чучулига în bulgară și în macedoneană (imitativ din chemarea ču-ču - чу-чу, „cu-cu”, + -iga - -ига);
❁ doresoldore, d'oresoldore în solrésol;
❁ ehedydd în galeză;
❁ eulouge în tourangeau;
❁ fuiseog și circín starraiceach în irlandeză;
❁ hibari - 雲雀 (ひばり) în japoneză;
❁ jenkaj - енкай în komi;
❁ jongdari – 종다리, nogojiri - 노고지리 în coreană;
❁ kiuru în finlandeză, ingriană și kareliană, kiur dialectal în estonă, tšiuru în votică (din proto-finicul *kiuru, posibil rudă cu letonul cīrulis, în care caz the cuvântul finic kiuru poate fi moștenit din baltică);
❁ kllawkure - کڵاوکوره în kurdă;
❁ korudós - κορυδός în greacă antică, korydallós - κορυδαλλός, staríthra - σταρήθρα în greacă;
❁ küöregey - күөрэгэй în iakută;
❁ lærke, sanglærke în daneză, lævirki și sönglævirki în islandeză, lark – לאַרק în idiș, lark în bosniacă, lark (din medievalele engleze laverke, larke, din vechile engleze lāwerce, lǣwerce, lāuricæ, din proto-germanicele *laiwarikǭ, *laiwazikǭ, din *laiwaz etc.), skylark și skyer în engleză, larka - লার্ক în bengaleză, lärka și sånglärka în suedeză;
A crested lark (ciocârlie cu creastă, Galerida cristata)
❁ laud și felalaud în volapük;
❁ laureshë în albaneză;
❁ lava - लवा în hindusă;
❁ laverca în galiciană și în portugheză, laverock în scots, leeuwerik și veldleeuwerik în neerlandeză (din suevicul *lāwerka sau din goticul *laiwērkō - *𐌻𐌰𐌹𐍅𐌴𐍂𐌺𐍉, din proto-germanicul *laiwarikǭ);
❁ Léierchen în luxemburgheză, Lerche (din medievalul germanic lē̆rche, din vechiul germanic lērahha etc.) și Feldlerche (din Feld + Lerche) în germană, lerke în norvegiană, lerkie în afrikaans, lerkur în feroeză, Lewark în germană de jos sau niederdeutsch, liychła în vilamoviană, ljurk în frizonă;
❁ leivo, leivonen în finlandeză, leivvoš în sami de nord;
C uvântul ciocârlie în diferite limbi
❁ lodola în ladino ș în romanșă, lòdoła în venetă, lôdula în corsicană, lodule și odule în friuliană;
❁ lőoke, pőldlőoke în estonă;
❁ pacsirta în maghiară;
❁ poljska - пољска în sârbo-croată;
❁ prantaritta în logudoreză;
❁ qubbara – قُبَّرَة în arabă;
❁ ševa – шева (atenție, ca argou e și cuplare sexuală) și ševrljuga - шевpљугa în sârbo-croată și în sârbă, ševa în croată;
❁ škobrjonk în sorabă de jos, skovran – сковран în bulgară, škovránok în slovacă, škowrončk în sorabă de sus, skowronek, skowronek polny în poloneză, skřivan, skřivan polní în cehă, škrjanec, poljski škrjanec în slovenă (din proto-slavicul *skovornъ, „ciocârlie”);
❁ tarlakuşu în turcă;
❁ tări - тăри în ciuvașă;
❁ tjoppeli cypcykъ - тёппели чыпчыкъ și cokajbaș cypcykъ - чокайбаш чыпчыкъ în karatchaï-balkară;
❁ topag în galică scoțiană;
❁ ṭorola – ტოროლა în gruzină;
❁ uiseag în galică scoțiană, ushag y tappee, ushag happagh în manx;
❁ vāṉampāṭi - வானம்பாடி în tamilă;
❁ vieversys, vyturys în lituaniană;
❁ vitsur, gieddeurjjá în sami lule;
❁ wulpa în kotava;
❁ yúnquè - 雲雀, 云雀, băilíng - 百灵 în chineză;
❁ žajvoronok - жайворонок, žajvoronok polʹovyj - жайворонок польовий în ucraineană, žavaranak - жаваранак în bielorusă, žavoronok - жаворонок în rusă;
❁ לְהִשְׁתַעֲשֵׁעַ în ebraică.
Continuare la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-n-ciocarlie-1
Iubitori sau nu ai minunatei ciocârlii, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cândva, undeva, cuiva!
Fișierul în format pdf (descărcați, păstrați, distribuiți!): Jocuri de cuvinte - ciocârlie.pdf
NC
-->
Comentarii
Mulțumesc... Îmbrățișări! Acum scriu despre sutien....
Nuuuuu!
A venit toamna! Vine vremea sarmalelor....
Bună ziua!
Jocuri de cuvinte – sarma
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sarma-1
Mulțumesc!
Îmbrățișări! Cadou:
Dimitrie Cantemir - Descrierea Moldovei 1909.pdf