Jocuri de cuvinte – familie
Geografie lingvistică
Familie
Moto: „După cum am constatat,/ E-o familie unită:/ Reciproc s-au «ajutat»/ Cu denunţuri pentru mită.” (Familia: Unitate în diversitate, de Gheorghe Culicovschi, din Cenaclul Umoriştilor al Casei de Cultură Buzău, 2008)
Se tot discută despre familie, mai ales despre cea tradițională, susținând una de pe la USR că trebuie să trăim în grupuri. Nici măcar gintă sau trib, fata moșului? Și totuși românii nu s-au prezentat la vot ca să susțină familia tradițională, asta probabil deoarece la noi copiii sunt crescuți de persoane de același sex – mama și bunica! Au lăsat-o singură pe Lasconi, primărița, care, sanchi, are o moștenire „creștină” despre familie! Odrasla, căreia nu i-a dat „cei 6 sau 7 ani de-acasă” o contrazice.
Familie tradițională
Așadar, ce este familia? Familia, cuvânt moștenit din latinescul familia, din italienescul famiglia (cu unele sensuri ale franțuzescului famille), este „totalitatea persoanelor unite prin legături de sânge sau prin alianță”, „soțul, soția și copiii lor” [MDA2 (2010)]. Bine că n-am trecut încă, precum francezii, ca „părinte 1” și părinte 2”! De definițiile adaptate la „cerințele UE” am mai scris undeva și nu mă repet!
Dicționarele ne arată că este împrumutat din latinescul familia, din *famulia, din famulus, „slujitor, sclav”. Și ne invită să îl comparăm cu voroava femeie, moștenită tot din latinescul familia, „familie”, deoarece fără ea familia, perpetuarea speciei, nu ar avea sens!
Mihai Vinereanu scrie despre familie: «familie – formă de organizare socială formată din soț, soție și copii. Fr. famille din lat. familia „gospodărie, familie care includea și sclavii”, înrudit cu famulus „sclav”. Termenul a intrat în majoritatea limbilor europene. Derivate: familist, a familiariza, familiarism, familiaritate.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
Toate națiile au cuvântul familia (neomarxiștii și „USR” nu):
֎ ʿāʾila – عائِلَة în arabă, ʕāyla - عايلة în araba golfului, ʿayla - عيلة în egipteană, ʿēla - عيلة în araba hijazi, ʻāʼila - عائلة f, 'â'ile - عائله în persană, a'ile - ئائىلە în uigură, ailə în azeră, aile în turcă, ajl – айл în mongolă, ğailä - ғаилә în bașchiră și în tătară, oila în uzbecă, oyila – оила în tadjică (pe diferite căi, din arabicul ʿāʾila - عائِلَة);
֎ alʼúsra - أسرة în arabă;
֎ amaka în ganda;
֎ ātāāc°ā - аҭаацәа în abhază;
֎ āvaḷi - ಆವಳಿ în kannada;
֎ bāl-bacce - बाल-बच्चे pl în hindusă;
֎ betäsäb - ቤተሰብ, betäsäboc - ቤተሰቦች, zämäd azmad ዘመድ አዝማድ î amharică;
֎ binontæ - бинонтӕ în osetă;
֎ brayat în javai;
֎ bülö - бүлө în kârgâză;
֎ clann în irlandeză (din vechiul irlandez cland, „copii, familie, descendenți”, din vechiul velș plant, „copii”, din latinescul planta, „a trage, crenguță, încolțit”);
֎ család în maghiară [din proto-slavicul *čeľadь, „gospodărie, (colectiv) copii, (colectiv) servitori”];
֎ dözal - доьзал în cecenă;
֎ družina în slovenă;
֎ əntanikʿ, ëntanik'ընտանիք în armeană;
Cuvântul familie în diferite limbi
֎ faimlie, faimily în galica scoțiană, famee în friuliană, faméja în valenciană, famigghia în siciliană, famiglia în italiană, corsicană și romanșă, famile în valonă, familh în bretonă, familha în aragoneză și în occitană, famili în indoneziană și în malai, família în portugheză, galiciană, spaniolă, asturiană, catalană și latină, Familie în germană, familie în olandeză, română, daneză, norvegiană și africană, famílija - фамилија în macedoneană, famílija - фами́лия în rusă, familija în sorabă de jos, familija în țigănească, familio în esperanto, familj în suedeză, familja în malteză, famille în franceză, family în engleză, fâmil - فامیل în persană, fëmijë în albaneză, fanmi în creolă haitiană, pamilya în tagalogă;
֎ faru în vechea engleză (din proto-germanicul *farō, „mers, călătorie”, derivat din *faraną, „a merge, a călători”);
֎ fjölskylda în islandeză;
֎ ƒome în eve;
֎ gajok - 家族, gajeong - 家庭 în coreeană;
֎ ger bül - гэр бүл în mongolă;
֎ gezin în olandeză (din olandezul medieval ghesinde, din proto-germanicul *gasințiją, legat de zenden, „a trimite”; comparați cu germanul Gesinde, „gospodărie”);
֎ gia đình - 家庭, gia tộc - 家庭 în vietnameză;
Ģimene (familie)
֎ ģimene în letonă;
֎ hooghan hazʼą́, bił kééhashtʼíinii în navajo;
֎ hushåll în suedeză (din hus, „casă”, + håll, „oprire, staționare”);
֎ iyāli în hausa;
֎ ješ - еш în mari;
֎ jiātíng - 家庭, jiā家, jiāzú - 家族 în chineză;
֎ kazoku - かぞ, gokazoku - ごかぞく, katei - かてい în japoneză;
֎ keluarga în indoneziană și în malai;
֎ khāndān - خاندان în persană, sindhi, urdu (din persanul xândân - خاندان);
֎ khǭp khūa, khööp-khua - ຄອບຄົວ în laoțiană;
֎ khrâwbkhrua - ครอบครัว în thai;
֎ koranəi - كورنۍ în pastu;
֎ kotyr - котыр în komi;
֎ kruəsaa, krūəsā គ្រួសារ în kmeră (cambodgiană);
֎ kulaḥ - कुलः, kula - कुल n în sanscrită;
֎ kuṭuṃbamu – కుటుంబము în telugu, kuṭumpam - குடும்பம் în tamilă;
֎ lught thie m în manxi;
֎ maşgala în turcmenă;
֎ mishpachá - משפחה în ebraică, mishpokhe - משפּחה f în idiș;
֎ mooinjer în manx;
֎ obítelj - обитељ în sârbo-croată;
֎ ocak în turcă, oǯaxi - ოჯახი în gruzină (din turcescul otoman ocak – اوجاق, „sobă, horn, foc”, din care provine și românescul ogeac);
֎ ʻohana în hawaiană;
֎ oikogéneia, oikoghéneia - οικογένεια f în greacă;
֎ otbası - отбасы în cazahă;
֎ ovog – овог în mongolă;
֎ paribāra - ପରିବାର în orija, parivār - ਪਰਿਵਾਰ în pandsabi, parivār - પરિવાર în gudjarathi, parivār - پروار în urdu, pariwār - परिवार în hindusă, nepaleză și marathi, pôribar - পরিবার în bengaleză, porial - পৰিয়াল în assameză (din sanscritul pari-vāra - परिवार);
֎ pavula - පවුල în singaleză;
֎ perē în livoniană, pere, perekond în estonă, pereh în kareliană, võro și veps, pereh, perhe în finlandeză (din proto-finicul *pereh, din aceeași rădăcină proto-uralică precum perä, „spate”, referindu-se la fundul unei persoane; comparați cu alkuperä, „origine”, peräisin, „originar din”), perehtyä; prima apariție scrisă este în 1548 în versiunea finlandeză a „maanlaki” suedeze, „legea țării”, tradusă de clericul Herra Martti);
֎ porodica - породица în sârbo-croată (din poroditi - породити, „a naște”);
֎ radzína - радзі́на în bielorusă, rodina în cehă și în slovacă, rodýna - роди́на în ucraineană, rodzina în poloneză (din proto-slavicul *rodina);
֎ saime în letonă, šeima, šeimyna în lituaniană (din proto-balto-slavicul *káimas, din proto-indo-europenele * ḱóymos, „sat, casă”, *tḱóymos, „așezare, locuință”, de la forma de gradul o a lui *tḱey-, „a se așeza, a locui ”, + *-mos, sufix de acțiune ce formează substantive);
֎ semejstvo - семейство în rusă și în bulgară, sémejstvo - семејство în macedoneană (din proto-slavicul *sěmьjьstvo, din *sěmьja + *-ьstvo);
֎ semʹja - семья în rusă și în komi, semʹya семья în cazahă și în tătară, sim'ja - сім'я în ucraineană, sjam’já - сям'я în bielorusă (din vechiul slavic de est sěmija - сѣмиꙗ, „familie, gospodărie; soț, soție”, din proto-slavicul *sěmьja);
Cемья (familie)
֎ sidanelvhi - ᏏᏓᏁᎸᎯ în cheroki;
֎ taṟavāṭ - തറവാട് în malaieziană;
֎ teaghlach, teulu în galeză, tiegezh în bretonă;
֎ üy-bülö - үй-бүлө în kârgâză;
֎ Xāndān, khāndān - ख़ानदान în hindusă, xândân - خاندان în persană, xândân - خاندان în sindhi, xânevâdah - خانوادَه în persană, xonadon în uzbecă, xonavoda - хонавода, xonadon - хонадон în tadjică (din persanul xândân - خاندان).
Familia în viață și în istorie
Moto: „În cartea ta de boierie/ Învenţi nobleţe orişicui;/ Dar, cum că tu te tragi din Porciu,/ N-aveai nevoie s-o mai spui.” (Lui Octav Lecca care publicase o carte asupra aristocraţiei române şi susţinea că familia lor se trage din Porcius Lecca, din vremea romanilor, de Cincinat Pavelescu)
Însuși Papa Francisc are niște vorbe excelente despre „FAMILIE, LOCUL UITĂRII...” („Nu există o familie perfectă. Nu avem părinți perfecți, nu suntem perfecți, nu ne căsătorim cu o persoană perfectă și nici nu avem copii perfecți.
Avem reclamații de la alții. Ne dezamăgim reciproc. Prin urmare, nu există o căsătorie sănătoasă sau o familie sănătoasă fără exercitarea iertării. Iertarea este vitală pentru sănătatea noastră emoțională și supraviețuirea spirituală. Fără iertare, familia devine o arenă a conflictului și o reducere a pedepselor.
Fără iertare, familia se îmbolnăvește. Iertarea este asepsia sufletului, curățarea minții și libertatea inimii. Cine nu iartă nu are pace în suflet sau comuniune cu Dumnezeu. Durerea este o otravă care intoxică și ucide. Păstrarea durerii în inimă este un gest autodistructiv. Este autofagie. Cel care nu iartă devine bolnav fizic, emoțional și spiritual.
De aceea, familia trebuie să fie un loc de viață și nu de moarte. Teritoriul de vindecare și nu de boală; scenariu de iertare și nu de vinovăție. Iertarea aduce bucurie când întristarea produce tristețe; în care durerea a provocat boala.
Papa Francisc”).
Și Papa cere ca acest mesaj să fie transmis tuturor familiilor pe care le cunoaștem, ceea ce fac și eu. Despre istoricul familiei nu scriu.
Familia în expresii (pamflet)
Moto: „Familia aceasta/ Pe mine mă uimeşte:/ / Bărbatul dă cu puşca,/ Dar doamna te răneşte!” (Unui doctor vânător, de Cincinat Pavelescu)
„Familie mare” sau „familie grea” este casa cu mulți copii, cam cum sunt lipitorii de afișe ai partidelor, care primesc funcții după alegeri, ca să mănânce și gura lor oarece. „Aer de familie” este o fizionomie caracteristică unui grup de persoane înrudite prin doctrină, care zic că au câștigat alegerile, dar antrenorul îi ținea pe tușă. Îi ghiciți? Că președintele de bloc s-a răzgândit, că cu USR se ducea dracului șandramaua! Plus că în Germania au câștigat alegerile social-democrații. Cancelar nou!
„Consiliu de familie” este acel consiliu de administrație instituit de coaliție pe la toate întreprinderile de stat pentru a apăra interesele lipitorilor de afișe, unii fiind în mai multe consilii. Bani, taică!
„Familie regală” e un nume fals pentru totalitatea persoanelor care se trag dintr-un strămoș comun, fost rege, cu prințese, false ale lui Mihai, nerespectându-se regula familiei de Hohenzolern, despre care noi am tot scris, referitor la urmași.
Dar fraierii de români au fost păcăliți nu de ei, ci de români de-ai noștri, care le-au dat o catedrală, le-au mai construit una nouă, au declarat regină pe o neregină de rând, ba le-au mai dat păduri, castele și stipendii anuale, plus ora regelui pe la TVR, televiziunea aia care face propagandă. Degeaba am scris și noi (vezi începând de la „Călătorii geodezice - Dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen”).
Familie de lebede (putem lua exemplu?)
„Om de familie bună” este o persoană aparținând unei familii de neomarxiști care se cred de calitate sau bine situați, urmași ai activiștilor comuniști sau ai brațului lor înarmat, securitatea, dar care nu cred în familia tradițională și vor traiul în grup, fără tradiții, cu ștergerea istoriei naționale.
„Familie de cuvinte romgleze” este totalitatea cuvintelor acceptate de cei care nu știau că există deja în română cuvinte corespondente, așa că acum au dispărut secretara și urmăritorii, dar avem assistant manager, folowers, dispăru frizerul, înlocuit de stilistul de păr, șeruim postări, zicem că ceva e într-o locație, nu mai e într-un loc și multe altele.
Eu demonstrez prin jocurile cu cuvintele că există „familii de limbi”, „familia epigramiștilor”, câteodată și cu altă familie, mulțimea de drepte, curbe sau suprafețe ale căror ecuații..., mă rog, asta pe altădată, doar pentru matematicienii primari, fie ei olimpici sau guadelupezi...
Verii englezi au cuvântul family pentru familie, cuvinte înrudite fiind familial („familial, de familie”), familiar („familiar”, ceva simplu, prietenos, apropiat, care este fără respectul cuvenit, ireverențios, dar și care este bine cunoscut, obișnuit cuiva etc.), familiarity („familiaritate”, comportare, atitudine simplă, prietenoasă, cordială), familicide („familicid”, crimă a unui membru al familiei asupra altui membru al familiei).
Ewing family (Dallas) - Wikipedia
Au derivat și cuvinte compuse sau expresii, precum: aluminium family (familia aluminiului), baby of the family (copil al familiei), Ewing family (familia Ewing, vezi filmul serial american, dar devenită și definiția <<a group of cancers including the Ewing sarcoma and others>>, „un grup de cancere ce include sarcoma lui Ewing și altele” ), extended family (familia extinsă), family affair (afacere de familie), family car (automobilul familiei), Family Day (ziua familiei, o sărbătoare publică în Africa de Sud, Vietnam, Vanuatu și părți din Canada, Statele Unite și Australia, menită să permită oamenilor să petreacă timp cu familiile lor), family doctor (medic de familie), family history (istorie a familiei), family home evening (seară în familie, acasă), family law (legea familiei), family member (membru al familiei), family name (nume de familie), family of curves (familie de curbe, în matematică).
Mai există pe acolo family rebel (rebelul familiei), family resemblance (reuniunea familiei), family restaurant (restaurant de familie), family tree (arborele familiei), family woman (doamna și stăpâna casei), Holy Family (în creștinism, Hristos, Feciara Maria și Iosif), keep it in the family (păstrează asta doar în familie), single-parent family (familie monoparentală), word family (familia de cuvinte) etc.
Se remarcă expresiile the family that lays together stays together (familia care stă împreună rămâne împreună), the family that prays together stays together (familia care se roagă împreună rămâne împreună) sau the family that sleeps together keeps together (familia care doarme împreună rămâne unită).
Trecem în hexagon, țara prietenului Boileau, unde întâlnim cuvântul famille. Și la ei au derivat cuvinte compuse, precum: air de famille (aer de familie), bal des familles (bal de familie, désuet, bal public où les jeunes pouvaient danser ensemble sous la surveillance de leurs parents, „bal unde tinerii puteau dansa doar urmăriți de membrii familiilor”), bijoux de famille (bijuterii de familie), chef de famille (capul familiei), conseil de famille (consiliu de familie), de bonne famille (de fcamilie bună), famille de colonnes (Bases de données, baze de date), famille de langues (linguistique, familie de limbi), famille étendue (familie extinsă), famille monoparentale (familie monoparentală), famille nombreuse (familie numeroasă), famille nucléaire (familia țărilor ce dețin arme nucleare), médecin de famille (medic de familie), mère de famille (doamna și stăpâna casei, acum „părinte 1 sau părinte 2”), nom de famille (nume de familie), père de famille (tatăl familiei, acum „părinte 1 sau părinte 2”) etc.
Cu familia colonelului Boileau, la castelul din Angers, 1996
Cu colonelul Boileau, genist, dar și informatician, am fost colegi la cursul de cartografie automată și sisteme informatice geografice la Hamburg în 1978, atunci eu maior, el căpitan. Ne-am reîntâlnit în 1996, când am predat niște lecții la vreo 3 facultăți din Angers și Ruen. Acum e mare proprietar de vii și crame pe Valea Loarei.
El mi-a recomandat să scriu și cum numesc ei membrii familiei extinse: arrière-grand-mère (străbunică), arrière-grand-père (străbunic), beau-père (tată vitreg), belle-mère (mamă vitregă), beau-frère (frate vitreg), belle-sœur (soră vitregă), belle-famille (familie frumoasă), bru (soră vitregă, din latinescul balcanic brutis), gendre (ginere), cousin (verișor), cousine (verișoară), demi-frère (frate vitreg), demi-sœur (soră vitregă), frère (frate), sœur (soră), frère plein (frate plin, sur les projets-frères, „pe proiecte surori”), grand-parent (bunic părinte), grand-père (bunic), grand-mère (bunică), grand-oncle (unchi, frate de bunici), grand-tante (mătușă, soră de bunici), neveu (nepot), nièce (nepoată), oncle (unchi), tante (mătușă), parent (părinte, cu care au înlocuit tată și mamă în manuale și în lecțiiler din școli) etc. Merçi, mon colonel!
Trecem granița care nici nu se observă, să nemții și francezii (vezi la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-schengen) sunt în Schengen! Nemții au cuvântul Familie, apărut în secolul al XV-lea, moștenit tot din latinescul familia.
Familienfest (sărbătoare de familie)
Ăștia au și mai multe cuvinte compuse derivate, precum: Adelsfamilie (familie nobilă), Adoptivfamilie (familie adoptivă), Anrainerfamilie (familie vecină), Arbeiterfamilie (familie muncitoare), Artistenfamilie (familie de artiști), Arztfamilie (familie de medici), Bankiersfamilie (familie de bancheri), Bauernfamilie (familie de țărani), Familienalbum (album de familie), Familienangehörige, Familienangehöriger (membru al familiei), Familienanhang (atașament de familie), Familienanschluss (legătură de familie), Familienbad (baie de familie), Familienbesitz (proprietate familială), Familienchronik (cronică a familiei), Familienerbe (moștenire de familie), Familienereignis (eveniment de familie).
Mai există: Familienfeier și Familienfest (sărbătoare familială), Familienfoto (fotografie de familie), familiengerecht (prietenie de familie), Familienglück (fericirea familiei), Familiengröße (mărimea familiei), Familienhaus (casă familială), Familienhilfe (suport familial), Familienleben (viață de familie), Familienministerium (minister al familiei), Familienmitglied (membru al familiei), Familienname (nume de familie), Familienoberhaupt (cap de familie), Familienplanung (planificare familială), Familienschmuck (bijuterii de familie), Familienvater (tată de familie), Flüchtlingsfamilie (familie de refugiați), Großfamilie (famille mare), Millionärsfamilie (familie de millionari), Offiziersfamilie (familie de ofițeri), Präsidentenfamilie (familie prezidențială), Queer-Familie (familie de homosexuali, na, drăcie!), Roma-Familie (familie de țigani), Sprachfamilie (familie de limbi), Virusfamilie (familie de virusuri), Wortfamilie (familie de cuvinte), Zweifamilienhaus (casă pentru două familii) etc.
Rușii au cuvântul famílija (nume de familie) – фамиилия (передаваемое по наследству именование человека, добавляемое к личному имени для указания на принадлежность к определённой семье, adică „doar „un nume moștenit pentru o persoană adăugat la un prenume pentru a indica apartenența la o anumită familie”), așadar, nume de familie.
Pentru familie există cuvintul semʹja – семья (группа людей или животных, связанных близко-родственными отношениями и, обычно, живущих вместе, adică „un grup de oameni sau animale strâns înrudite și care trăiesc de obicei împreună”).
Și rușii au creat cuvinte compuse, precum: глава семьи (capul familiei), разбивать семью (a destrăma o familie), семья народов (familia popoarelor, nenumărate la ei), служба семьи (serviciul familiei), член семьи (membru al familiei), шведская семья (familie suedeză), языковая семья (familie de limbi), глава семейства (caoul familiei), отец семейства (tatăl familiei), мать семейства (mama familiei, doamna și stăpâna casei), Святое семейство (Sfânta Familie, Hristos, Fecioara Maria și Iosif), семейство кошачьих (familie de pisici), семейство кривых (familie de curbe în matematică) etc. Puteți găsi și proverbe și zicători (пословицы и поговорки), eu propunându-vă doar в семье не без урода, adică „fiecare familie are oaia sa neagră”, вся семья вместе, так и душа на месте, dacă întreaga familie este împreună, atunci sufletele sunt la locul lor” sau в своей семье всяк сам большой, „fiecare se crede mare în familia sa”...
Святое семейство (Sfânta Familie)
Folosesc și semejstvo – семейство (то же, что семья, группа родственников, „la fel ca semʹja – семья, grupul de rude, dar și классификации животных и растений, respectiv grupele „clasificărilor pentru plante și animale” etc.
Familia și educația
Moto: „Ferdinand, deşi e rege,/ Când e vorba de femei/ Şi de vin, nu prea alege,/ Dar Maria bea Ştirbey!” (Familiei regale de Cincinat Pavelescu)
Trecem la alt rol al familiei, educația. Asta deoarece mulți părinți cred că rolul de a educa copiii îl au doar grădinițele, școlile și universitățile, chiar și cele „de apartament”. Las la o parte părerea unei useriste referitoare la traiul în grup, că după ei asta urmează după ce francezii și alte nații din UE au trecut la uitarea cuvintelor mamă și tată, fată și băiat etc., și redefinirea prin expresiile „părinte 1” și „părinte 2”, „copil” etc.
Noi nu ne băgăm, că ne-am făcut datoria și am scris și despre cuvântul sfânt mamă (vezi „Jocuri de cuvinte – mamă”) și despre tată (vezi „Jocuri de cuvinte – tată”). Să nu mai vorbesc că noi, sudiștii, folosim de mici expresiile tata mare pentru bunic și mama mare pentru bunica, independent de voința câtorva coloși intelectuali văreni.
Definiția familiei
Pentru a vedea rolul familiei și al școlii în educvația copiilor click pe https://luceafarul.net/rolul-familiei-si-al-scolii-in-educatia-copiilor. Părerile deosebite nu fac nimănui rău. Audiatur et altera pars (ascultă și cealaltă parte)! Dar uite că pandemia asta a accentuat rolul familiei și al instituțiilor educaționale în educația copiilor. Accentuez pe câteva idei ale Danielei Mincă.
Copilul se naște într-o familie, rolul mamei e preponderent, primar, în legătura cu partea detașată din propriul ei trup, în asigurarea hranei, curățeniei, somnului și a celorlalte necesități ale viitorului om.
Ea este ajutată și de tată, vorbesc de cel care nu are doar sarcina gadgetului „telecomandă TV”, ci de cel care veghează asupra îndeplinirii tuturor necesităților întregului ansamblu făurit cu dragoste și cu responsabilitate. Și aceste calități le-a văzut în familia sa, că cea mai bună educație e prin „a te juca” și „a face”, nu doar prin „a privi” sau „a asculta”, „în „cei șase saușapte ani de acasă”.
Ceartă în familie (cine pe cine ceartă se înțelege)
Lunile și anii trec. Jocul cu copiii are un mare rol educativ. Învață jocurile copilăriei, participă ca părinte, fie 1, fie 2, la joc, nu doar asistă. Copilul vrea partener, care în timp va deveni și fratele sau sora mai mare. Joacă-te cu copilul, nu-i da de mic tableta și spune-i să se descurce sau să îl lași singur la TV, ca să scapi de el. Cu tine trebuie să deseneze de prima dată, că apoi va desena și singur, sunt sigur că și pe pereți. Iartă-l dacă o face!
În această lume aflată într-o permanentă schimbare, părinții, cadrele didactice și comunitățile locale se străduiesc să sprijine sistemele de îmbunătățire a educației cu scopul de a-i ajuta pe copii să se dezvolte. Pentru ca acest lucru să se realizeze este nevoie de implicarea familiei în educație.
Familia este prima școală a viitorului cetățean, iar între cei doi factori educativi trebuie să existe o legătură permanentă care se poate realiza prin diferite forme de colaborare care nu se cer neapărat spectaculoase, dar ele fac parte integrantă din procesul educațional.
O relație majoră școală-familie are în vedere cunoașterea stării de sănătate a copilului și procesul de învățare, echilibrul dintre efort și jocul ca divertisment, cauzele medicale care duc la dificultăți școlare, cauzele rămânerii în urmă și influența lor asupra încrederii copilului în învățătură.
Cauzele unor eșecuri școlare sunt multiple, dar școala are sarcina de a le depista și de a interveni, uneori, când este cazul, în situațiile delicate. Un sfat la timp, o îndrumare competentă, vizita la domiciliu sunt mijloace care pot da rezultate favorabile în creșterea randamentului școlar.
S-a observat că există o strânsă legătură între randamentul superior al elevilor și prezența activă în școală a părinților și invers. Sunt cazuri când elevii cu multiple posibilități evoluează lent, deoarece familia nu prezintă interes. Dezinteresul părinților față de notele copilului nu numai că atrofiază voința acestuia, dar îl și jignește. Sau, din cauza slabei exigențe manifestate de familie privind învățătura la unii elevi, randamentul școlar este tot mai mult stopat de preocupări extrașcolare, își folosesc timpul liber în mod haotic, televizorul și calculatorul se transformă, în prea mare măsură, în divertisment, controlul părinților nu este eficace, iar aceștia sunt nemulțumiți pentru notele copiilor, dar rezultatele slabe la învățătură le pun pe seama școlii. Există și părinți care supraaglomerează copiii obligându-i să citească sau să scrie cât mai mult, ceea ce determină un randament slab al memoriei, nervozitate, irascibilitate.
Sunt și cazuri când unii părinți sunt permanent nemulțumiți de situația copiilor la învățătură, deși aceștia au note bune. Acești părinți nu știu să dea satisfacție copilului inspirându-i teamă, făcându-l să pară timorat la lecție. Așa că stabilirea unui acord deplin între cerințele școlii și ale familiei este o condiție fundamentală a bunelor rezultate.
Prin întâlnirile cu părinții, prin dialogurile profesor-părinte se urmărește precizarea modului de supraveghere a copilului, urmărirea metodelor de învățare, verificarea frecvenței la ore. Părinții pot susține învățarea acasă prin implicarea în școlile în care studiază copiii lor, încurajându-i pe aceștia să participe la lecții, susținându-le interesul pentru toate disciplinele și lărgindu-și propriile abilități parentale.
Ca primi educatori ai copiilor lor, familiile trebuie să elaboreze un program zilnic pentru teme, să fie disponibile să le răspundă la întrebări și să discute cu ei despre ceea ce și-au însușit, să citească împreună, să păstreze legătura cu școala, să-i laude pe copii și să le aprecieze efortul, să-i încurajeze să persevereze. Ele joacă un rol dominant în influențarea încrederii și motivației copilului de a deveni un individ de succes.
Diriginții abuie să urmărească să-i atragă pe părinți în jurul școlii și să devină colaboratori activi ai dascălului, să cunoască scopul și sarcinile, metodele educative, să devină conștienți de răspunderea pe care o au în fața societății. Se folosesc ședințele cu părinții, lectoratele cu părinții, consultațiile și convorbirile în grup sau individuale, fișele psiho-pedagogice ale elevilor.
Concluzionând, factorii care contribuie la formarea personalității tânărului sunt familia și școala. Familia constituie cadrul social în care copilul, și apoi tânărul se află într-un riguros raport de dependență materială și spirituală până în momentul în care, odată pregătit pentru profesie și muncă, își poate dobândi singur mijloacele de existență. Școala este principalul factor instructiv-educativ care pregătește tânărul pentru viață, îi asigură un bogat bagaj de cunoștințe.
Familia trebuie să se alăture eforturilor educative făcute de școală pentru că altfel ceea ce se clădește cu ajutorul școlii se dărâmă în cadrul familiei, iar cel care suportă consecințele este copilul ale cărui formare și intruire vor fi frânate. Așadar, să reflectăm asupra apelului adresat de celebrul J.J. Rousseau: Educatori, învățați să vă cunoașteți copiii!
Cu sau fără Facebook? Cunoscută pentru opiniile și pozițiile sale critice la adresa modului în care se face justiție dar nu numai, a cucerit din nou internetul. Mai exact, Facebookul, acolo unde și-a susținut punctul de vedere după ce ar fi criticat mișcarea LGBT. Jignită și amenințată, judecătoarea a postat un text spectaculos. Și, chiar dacă au trecut aproape ceva timp de la publicare, merită citit fiindcă este cât se poate de explicit:
„Mizeria umană iese la iveală ca uleiul deasupra apei, jignirile nu mai contenesc. Am agitat un cuib de viespi… Numele străbunicului mei este Rosenfeld. Hai, curaj, antisemitilor!Pe antebratul Dorei, soţia străbunicului meu, era tatuat numărul…
Nu a convins-o nimeni, niciodată, că nu trebuie să mai strângă firimiturile când terminăm de mâncat. Asadar, nu îmi vorbiti despre minorităti si drepturi fundamentale, despre prigoană si discriminare… Nu mă puteti obliga să accept că omul trebuie lăsat să se simtă dumnezeu ca să fiti voi fericiti.
Suntem miliarde cei care credem in El. Nu vă obligă nimeni să simțiți ca noi. Dar nici pe noi nu puteți obliga să acceptăm că vreți să schimbaţi lumea, asa cum a fost creată de Dumnezeu. Ce faceți în dormitor, vă priveste.
Nu mă interesează că Ionică se iubeste cu Petrică sau că Vasilică se iubește cu poneiul. E problema lor. Dar de ce trebuie să vă venerăm pentru asta? De ce trebuie să iesiți în stradă, iar noi să ne închinăm în faţa voastră? De ce trebuie să dăm la o parte două mii de ani si o Carte?
De ce trebuie să vă lăsăm să le vorbiți copiilor despre normalitatea voastră dar nu le putem vorbi despre El? Aveți tot dreptul să vă simțiți liberi. De 30 de ani nimeni nu vă mai incriminează. De ce trebuie să ne incriminați pe noi? Putem trăi împreună, stiu asta. Dar voi vreți mai mult.
Vreți să deveniți majoritari. Şi e simplu. Copiii de 13, 14 ani sunt ușor de influențat si convinși că libertatea absolută e calea spre fericire. Judecătoarea Adriana Stoicescu: O mână de imberbi a pus mâna pe planetă! E pe Facebook. Dacă aveți cont mergeți binișor la adresa https://www.cotidianul.ro/judecatoare-am-agitat-un-cuib-de-viespi/.
Și nu este singură. Vedeți ce a spus doamna prim-ministru al Italiei la instalarea sa. Și Ungaria a dat un mesaj fulminant către Bruxelles, model de curaj, demnitate și patriotism! Judit Varga, ministru: „Pentru Bruxelles tot ceea ce contează este ca lumea să danseze după cum fluieră ei - am vești proaste pentru ei: noi nu cântăm după această partitură”.
Andrei Serban
Ministrul Justiției din Ungaria, Judit Varga, transmitea un nou mesaj fulminant către Bruxelles cu un scop precis: „să fim clari în privința protecției copilului”. Acuza Bruxellesul că a atacat Ungaria, precizând tăios că „nu pentru prima dată și probabil nu pentru ultima dată”, adică Budapesta nu are de gând să renunțe la atitudinea suverană nici de acum înainte.
Judit arată că „tăvălugul” de la Bruxelles a fost „repornit sub formă de proceduri privind „încălcarea dreptului comunitar, un raport privind statul de drept, amenințări politice și extorcare de resurse”. „...Acum au lansat o ofensivă pentru că vrem să ne protejăm copiii. Pentru că nu lăsăm lobby-ul LGBT să intre în școlile noastre. Pentru că nu vrem să introducem în Ungaria ceea ce este deja obișnuit în Occident”, scria incendiar Judit Varga. Pe la noi ați auzit oarece de la (n)europarlamentarii români de la Bruxelles?
Iată și „o hotarâre normală, în armonie cu legile naturii: în Franța, la Strasbourg, căsătoria homosexuală a fost anulată. În unanimitate, cea mai importantă instanță pentru drepturile omului din lume a stabilit textual că „nu există dreptul la căsătorie homosexuală”.
Cei 47 de judecători, din cele 47 de țări ale Consiliului Europei, care alcătuiesc sesiunea plenară a Curții de la Strasbourg (cea mai importantă instanță pentru drepturile omului din lume), au pronunțat o sentință de o relevanță enormă, care a fost și este tăcut surprinzător de progresismul informativ și zona de influență a acestuia.
Într-adevăr, toți cei 47 de judecători au aprobat sentința care stabilește textual că * „nu există dreptul la căsătorie homosexuală”. Opinia a fost întemeiată pe o multitudine de considerații filosofice și antropologice bazate pe ordinea naturală, familia, bunul simț, rapoartele științifice și, desigur, dreptul pozitiv.
În cadrul acestuia din urmă, hotărârea s-a bazat în principal pe * Articolul nr. 12 din Convenția europeană a drepturilor omului. Acest articol este echivalent cu articolele tratatelor privind drepturile omului, cum ar fi cazul din nr. 17 din Pactul de la San José și nr. 23 al Pactului internațional privind drepturile civile și politice.
În rezoluția istorică și care nu este larg mediatizată, Curtea a mai spus că noțiunea de familie nu numai că are în vedere „conceptul tradițional de căsătorie, adică unirea unui bărbat și a unei femei” *, dar nu ar trebui impusă guvernelor „obligația de a deschide căsătoria persoanelor de același sex.”
În ceea ce privește principiul nediscriminării, Curtea a adăugat, de asemenea, că nu există o astfel de discriminare, deoarece este împotriva naturii și a ordinii biologice universale, gustul liber de disjuncție sexuală este altceva, iar „statele sunt libere să rezerve căsătoriei numai cupluri heterosexuale”. Dar UE insistă....
Pastorul Viorel Iuga, președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, spunea că familiile formate din persoane de același sex sunt contra naturii, cam ca un cârnat umplut cu altceva. Explicația plastică a lui Iuga venea după ce Rusia fusese condamnată la CEDO, pe motiv că nu recunoaște drepturile cuplurilor gay. Propaganda homosexualistă a activiștilor minoritari extremiști și presa care denaturează realitatea în „contra naturii” a prezentat această speță ca și cum ar privi România, ceea ce este un FALS ORDINAR, pe limba lor un „FAKE NEWS”. În plus, Rusia a revocat apartenența la CEDO, așa că nici pe ea nu o afectează prea tare.
Dar să vedem ce zice președintele Viorel Iuga: „Familiile formate între persoane de același sex sunt precum: hergheliile formate din capre, cirezile de cai, turmele de câini, haitele de miei, viile din caiși, livezile de roșii, brânzeturile din carne, cârnatul de porc format din legume și escadrilele formate din tancuri.
Mai direct și mai clar, astfel de familii pur și simplu nu există. Familia a fost, este, și va rămâne instituția formată de Dumnezeu prin unirea unui bărbat și a unei femei, ambii născuți așa. Orice alt tip de unire nu poate forma o familie și nici nu are dreptul să fie numită așa”, a scris acesta pe Facebook. Clar? Dar UE insistă să legiferăm aceste „căsătorii” stranii...
Partea a doua la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-familie-1
Articolul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - familie.pdf
Articolul poate fi citit online și la:
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-familie.html
NC
-->
Comentarii