Jocuri de cuvinte – faruri marine

 

(postarea precedentă)

 

Moto: „Cărţile sunt faruri înălţate la malurile mării imense a timpului.” (definiţie de Edwin P. Whipple)

 

 

Din cele 21 de definiții din dicționarele românești, reținem că un far sn [At: ALECSANDRI, P. II, 17  Pl: ~uri /] ar avea etimologia (E): din franceză - phare, italiană faro, latină pharus (dar ordinea e pusă... vedem noi mai jos), ar fi: 1) construcție înaltă, prevăzută cu o sursă de lumină puternică, după care se ghidează ambarcațiunile noaptea în zona de coastă; 2) corp de iluminat care proiectează lumina într-o anumită direcție sub forma unui fascicul; 3) (Spc) Proiector fixat în fața unui vehicul; 4) (Mm) Totalitatea velelor situate între centrul de greutate al navei și prora (sau pupa) navei (sursa: MDA2 2010).

Dicționarele ne aduc aminte și de operele literare în care se scrie despre far: „Oceanul geme, urlă groaznic, Insula se zguduie-n temei: Pot să stau neturburatul paznic Lîng-un far ce nu mai dă scîntei?” BENIUC, V. 40. „Boroș... de pe platforma farului, vedea ca în palmă tot ce se întîmpla pe mare și pe uscat.” BART, E. 54. „Raza unui far s-a aprins deodată aruncînd o dungă peste mare.” ANGHEL-IOSIF, C. L. 89. ◊ Fig. „Luna își aprinde farul tainic de lumină.” ALECSANDRI, P. A. 115. ”ndrei Hurdea oprise motorul și stinsese farurile.”MIHALE, O. 98. (sursa: DLRLC 1955-1957).

Există și farul de aerodrom, destinat identificării aerodromului, amplasat pe sau în imediata apropiere a acestuia. Facicolele de lumină (albe, colorate sau alternante albe-colorate cu frecvența de 12-30/min.) nu trebuie umbrite de obstacole. Că pe lângă aeroportul Băneasa s-au îgăduit construcții care să obtureze vizibilitatea, nu e vina noastră!  Farul de identificare este destinat mai bunei identificări a aerodromului și emite fascicole de lumină verde sub formă de semnale de identificare în codul morse cu frecvența de 6-8/min. (Nițu, C., Slave, C., Servicii bazate pe localizare, București, 2019).

Despre comparații sau metafore aluzive la far, precum cea din moto cu cartea sau cea cu „partidul – far călăuzitor”, fie el P.C.R., P.N.L., P.D.-L., P.M.P. sau mai știu eu ce, nu mai e cazul să vorbim. Trecem la chestii mai subtile, poate neînțelese de politicienii absolvenți ai universității particulare Spiru Haret sau ai altora asemănătoare.

În latină, pharus nu e de capul lui, ci vine din greaca veche ca Φάρος (Pháros), care era un nume propriu, din care au derivat grecul φάρος (fáros), arabul فاروس‎, cuvintele armene Փարոս (Pʿaros) și փարոս (pʿaros), englezul Pharos (nume propriu, dar și numele unei mici insule din Alexandria unde era Farul din   Alexandria; se pare că de aici vine denumirea de „far”), francezul Phare (nume propriu), evreiescul פארוס‎, latinele Pharus (nume propriu), Pharos (nume propriu), pharus, italianul faro; se pare că din vechiul francez phare (conducător, semnătură, cheie, pilot - “La vie en rose” est une des chansons phares d'Édith Piaf) ar deriva bulgarul фар (far), macedoneanul фар (far), rusescul фар (far), englezul phare, luxemburghezul Phar, românul far.

Și tot așa mai există în asturiană faru, în catalană far (din vechea occitană), în galiciană faro și în portugheză faro și farol (din vechea portugheză), apoi în spaniolă faro și farol, în cebuană parol, în tagalogă parol (prin Filipine) și în engleză parol, toate din vechea spaniolă, și, în sfârșit, în albaneză far, în sârbă Хвар – Hvar, nume propriu, în croată Hvar, nume propriu (numele unei insule croate din Marea Adriatică, lângă coasta dalmată; în Hrvatski jezični portal, 2006–2019) și din nou în engleză Hvar (în hidronimia marină internațională).

 765907811?profile=RESIZE_710x

Insula Hvar

 

Dar nu toți au plecat de la latină și greacă! În arabă există منارة – mahara (de la rădăcina ن و ر‎ (n-w-r) al نُور‎ (nūr, „lumină”; cognat cu  aramaicul מְנָרְתָא‎ (mənārəṯā), ebraicul מְנוֹרָה‎ (mənōrā; poate fi o „contaminare” cu vechiul grec μιλιάριον - miliárion, „indicator de mile”, dacă cuvântul înseamnă bornă).

În țările fostei Iugoslavii există în bosniacă și croată svjetionik, în slovenă svetilnik, în sârbă светионик – свјетио̀нӣк, iar spre nord, în lituaniană švyturys, toate derivând din slava veche (de la свет - svet – lumină; din vechiul slavic de est свѣтъ - světŭ, din proto-slavicul *světъ – „lumină; lume”). 

Urmează grupul: în rusă și ucraineană маяк – mayak, în cehă și slovacă maják și în finlandeză majakka (din rusescul мая́к - maják), apoi în suedeză fyr, în norvegiană fyret și în daneză fyrtårn (fyr - din germana evului mediu vūr, din vechiul saxon fiur, din proto-germanicul *fōr, din proto-indo-europeanul *péh₂wr̥ - „foc”).  În germană e Leuchtturm (de la leuchten – „a străluci, a lumina”) +‎ Turm – „turn”), asemănător în luxemburgheză Liichttuerm și în idiș לייַכטטורעם - laykhtturem.

Lăsăm la urmă alte cuvinte, ca: în hindi प्रकाशस्तंभ - prakaashastambh, în islandeză Vitinn și în neerlandeză vuurtoren (de la vuur – „foc” +‎ toren – „turn” ; vuur vine din olandezul evului mediu vuur, din vechiul olandez fuir, din vest-germanicul *fuïr-, din proto-germanicul *fōr, ăsta din proto-ondo-europeanul *péh₂wr̥ - „foc”; toren vine de la olandezul evului mediu torre, din vechiul olandez turn, din vechiul francez tur, din latinul turris), în estonă tuletorn, în irlandeză teach solais, în letonă bāka, în maghiară világítótorony (turn luminos;  világító – „luminos” + torony – „turn”), în poloneză latarnia morska, în ebraică מגדלור, în turcă fener (din grecul  φανάρι – fanári, „lanternă lampă de far, far”; că doar vă amintiți de cartierul Fener din Istambul și de echipa de fotbal Fenerbahce). Uf! Complicată treabă!

 

Farul din Alexandria

 

Moto: „Nu există, într-adevăr, decât o singură fericire pe lumea aceasta: aceea de a aduna cu drag cărţi în timpul zilei şi de a le citi în timpul nopţii.” (proverbe egiptene)

 

 

Cu o înălțime de 124 m, conform unor mărturii scrise, fiind cel mai înalt far construit vreodată, Farul din Alexandria, astăzi ruine și cu umbre de mister, ultima dintre cele șapte minuni ale lumii antice, dar cea mai utilă, a străjuit mai bine de o mie de ani unul dintre cele mai importante porturi din Marea Mediterană.

            Construcția acestuia a fost strâns legată de domnia lui Alexandru cel Mare care a fondat orașul Alexandria în anul 332 î. Hr. Așezarea fusese inițial un simplu oraș de pescari și înspre care accesul corăbiilor se realiza anevoios din cauza numeroaselor stânci submarine care produceau permanent naufragii. Începând cu anul 299 î. Hr., în timpul domniei lui Ptolemeu Soter (305-282 î. Hr.), succesorul lui Alexandru cel Mare, fără niciun studiu de fezabilitate, fără licitație (pedelistă sau pesedistă) și fără „fonduri UE”, s-a trecut la construirea Farului pe o insulă din apropierea portului, numită, cum am scris mai sus, Pharos. Lucrările ar fi durat cam 20 de ani, precum autostrada Bechtel din Dacia! Nici până în prezent nu a mai fost clădit un far de o asemenea mărime.

            Se spune că fusese amplasată pe clădire inscripția: „Sostrates, fiul lui Dexiphanes din Cnidos, a închinat această construcție zeilor salvatori în numele celor care cutreieră mările.” Clădirea a reprezentat subiectul a numeroase legende, una dintre ele scriind că oglinda din vârf putea capta lumina soarelui și să o îndrepte spre corăbiile inamice pentru a le da foc.

            Informațiile despre far provin din diferite surse, de la reprezentările de pe monede și mozaicuri până la studiile asupra unor construcții similare care au supraviețuit peste timp și din relatările călătorilor. Mult timp s-a crezut că statuia înaltă de 6 m din vârf îl întruchipa pe Poseidon, zeul mărilor, dar statuia îl reprezenta de fapt pe Zeus Soter („Salvatorul”). Istoricul evreu Josephus (cca. 37-100 d. Hr.) calculase că lumina emisă de edificiu se întindea până la o distanță de 56 km.

 765935088?profile=RESIZE_710x

Alexandria, Egipt

 

            Se consideră că oglinda din vârful farului putea fi folosită și ca heliograf, folosit ulterior și de geodezi la ralizarea rețelelor de triangulație,  un dispozitiv de semnalizare cu ajutorul luminii soarelui, trimițând astfel semnale către Alexandria despre corăbiile care apropiau. Se presupune că această oglindă ar fi fost proiectată de celebrul Arhimede (cca.287-212 î. Hr.), cel mai probabil din bronz.

            Pentru ridicarea enormei cantități de lemne de foc în camera de ardere care se afla în etajul superior, fără pereți exteriori, lăsând astfel aerul să circule și să mențină focul aprins, se foloseau sisteme de frânghii și scripeți. În interiorul clădirii, în locul scărilor erau folosite rampele pentru a permite animalelor de povară să care resursele necesare.

            Animalele cărau periodic atăt lemnul necesar menținerii focului aprins toată noaptea, dar înapoi și cenușa lemnelor arse. Din acest motiv aici erau prevăzut cu grajduri.

            În partea exterioară de jos clădirea farului era decorată cu statui de tritoni care „vegheau” portul și ambarcațiunile care treceau. Existau și sute de ferestre pentru a permite lucrătorilor să observe ce se întâmpla pe mare. Conform relatărilor unui călător din Evul Mediu, existau 67 de camere care comunicau între ele și duceau exact la rampa centrală.

            În clădire exista și un observator din care astronomii puteau observa cerul nocturn urmărind comete și alte corpuri cerești. Potrivit istoricului și geografului grec Strabon, farul era „un turn admirabil cu multe etaje, construit din marmură albă”. Cel mai probabil era însă construit din blocuri de granit și acoperite cu marmură.

 765943214?profile=RESIZE_710x

Farul din Alexandria (desen al arheologului german Prof. H. Thiersch, 1909)

 

            Datorită importanței sale, farul trebuia să fie apărat și din punct de vedere militar, astfel că erau încartiruiți numeroși soldați în camerele de la baza edificiului. Postamentul Farului avea o înălțime de 6 m pentru a-l proteja împotriva valurilor mării.

 765950850?profile=RESIZE_710x

Portul din Insula Pharos, Alexandria

 

            În subteran ar fi existat un rezervor unde se păstra apa potabilă adusă de pe insulă printr-un pod de legătură care la rândul lui era prevăzut cu un canal care transporta apa. Farul era legat de insula Pharos printr-un dig pe care se asigura transportul proviziilor. Importanța Farului a intrat într-un puternic declin după cucerirea Alexandriei de către arabi, lăsându-l treptat în paragină și găsindu-și sfârșitul din cauza unor cutremure foarte puternice care l-au făcut să se prăbușească.

            Numeroși specialiști cred că megaconstrucția s-ar fi aflat pe locul unde astăzi este amplasată fortăreața islamică a sultanului Qait Bey, construită de acesta în 1480 probabil din materialele ruinelor farului.

 

           

Farul din Constanța

 

            Moto: „Scumpa noastră mare!

După unşpe luni de trudă,

Pe acei cu dor de ducă,

Marea Neagră nu-i mai udă,

Ci, de-a dreptul, îi usucă!”

(epigramă de Laurenţiu Ghiţă din Zâmbetoniera 2004)

 

„Să vă vând un pont; Pontul Euxin.” (calambur aforistic de Victor Martin din Ţara lui Travian)

Marea Neagră a devenit un lac rusesc.” (citat din Traian Băsescu)

 

Și farurile trebuiau să apară și la Marea Neagră, o dată cu dezvoltarea navigației. Farul „Genovez” este acum monument istoric în apropiere de clădirea Cazinoului din Constanța. Construcția este paralelipipedică de la bază până la 3,50 m și octogonală în rest, cu înălțime de aproximativ 8 metri. La bază se află postamentul compus din 2 trepte, peste care se ridică corpul paralelipipedic și după aceea prisma octogonală terminată la partea superioară cu o cornișă cu console care susțin carcasa metalică a lămpii farului ce formează și acoperișul. Spațiul în interior este cilindric, cu scara spirală din piatră.

 765971994?profile=RESIZE_710x

Farul „Genovez” Constanța

 

Farul actual a fost construit între anii 1858-1860, chiar la Unirea Principatelor Române, de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan, la comanda companiei engleze „Danube and Black Sea Railway co. Limited”. Temelia farului genovez original, peste care este construit noul far,  este din jurul anului 1300. Farul călăuzea corăbiile pe o rază de 2 mile pe mare, spre micul port    Constanza”.

 765980078?profile=RESIZE_710x

Constanța, port la Marea Neagră (cu Google Earth Pro)

 

Despre poveştile fascinante ale celor şapte mari faruri care păzesc coasta Mării Negre puteți citi AICI, cel mai vechi far fiind cel de la Tuzla. Veți citi și ce semnal transmite lumina roşie fixă. Și ca să ne mutăm în America de Sud, 40 de imagini interesante ale unor faruri din Chile le puteți vedea AICI (Pinterest). Despre cele mai spectaculoase faruri din lume puteți citi AICI. În vizitele din portul Hamburg și de pe insula Helgoland (vezi AICI) nu am descris niciun far, dar asta nu înceamnă că nu există... Despre alte „faruri roșii” din Hamburg puteți citi AICI... Puteți citi AICI despre farurile din Germania.

Fiți faruri pentru ceilalți! Arătați-le drumul!

 

(continuare)

 

Constantin NIŢU

„Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richter

 

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

 

 

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Mulțumesc de trecere! Câte faruri vede un Albatros...... Am făcut și eu trimitere la ele....

Acest răspuns a fost șters.
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
25. (poezie, cybersonet)

budoarul zorilor (cybersonet…
Acum 15 minute
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu EPIGREBUS (18) - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 2 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI - MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – ȘCOALA NORMALĂ DE BĂIEȚI ȘI BANCA POPORULUI DIN MUNICIPIUL TECUCI, JUDEȚUL GALAȚI în Hobby-Club Cronopedia
Acum 3 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu CULTURĂ PRIN INSIGNOGRAFIE – FEDERAȚIA CORURILOR GERMANE DIN ROMÂNIA în Hobby-Club Cronopedia
Acum 3 ore
Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) – Cronopediada grup – Cronopedia…
Acum 20 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
SURSA =…
Acum 20 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Această carte poștală prezintă două monumente arhitectonice de referință din municipiul Tecuci,…
Acum 20 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Piesa de mai sus este o insigna realizată în anul 1892 cu ocazia înființării Federației Corurilor…
Acum 20 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu BLACKJACK - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 23 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI în Hobby-Club Cronopedia
Acum 23 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
24. (poezie, cybersonet)

budoarul răsăritului…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
SURSA =…
ieri
Mai Mult…
-->