Jocuri de cuvinte - fasole

[Nitu Constantin]

Jocuri de cuvinte - fasole

Geografie lingvistică

 

          Fasole

 

 

        Moto: „Evenimentul aşteptat/ Ne-a dat fasole şi cârnat.../ Erau şi câţiva mititei,/ Ciolane nu, că le-au ros ei.” (La Ziua Naţională, stăpânirea a dat cârnaţi cu fasole, de Nicolae Gonţ-Topor, 2005)

 

      Am scris despre tomate și despre ardei (de exemplu la adr. https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tomata-2 și https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ardei). Vine din urmă fasolea! Din aproape 50 de definiții aflăm noi că fasolea, numită regional și fasulă, fasule, fansulă, fansule, fajolă, făsulă, făsule, păsulă, păsule, făsui, păsui și altele, ar proveni din neo-grecescul fasoli – φασόλι, că este o „plantă din familia leguminoaselor (Dolichos lablab)”.

      Există și „fasole sălbatică brustur negru (Symphytum cordatum)”. Tot fasole numim și păstaia plantei, de culoare verde sau galbenă și tot așa îi zicem fiecărui bob din interiorul păstăii de fasole, dar și unei „mâncări de boabe uscate sau de păstăi crude ale plantei”.

      Așadar, am moștenit fasole din grecescul fasóli - φασόλι. Acest cuvânt grecesc derivă din medievalul grec bizantin phaseólin - φασόλιν <*φασιόλιον, acesta din diminutivul grecesc elenistic koine phaseíolos - φασίολος, o reconstrucție din cuvântul latin phaseolus, diminutiv al lui phaseelus, acesta din grecescul antic φάσηλος [Babiniotis, Georgios (2010), “φασόλι”, în Etymologikó lexikó tis néas ellinikís glóssas, Dicționar etimologic al limbii grecești moderne] (în greacă), Athens: Lexicology Centre]. Vedeți mai jos și italienescul fagiolo.

 

 

          Fasolei i se spune în alte limbi:

 

֎ aeduba în estonă;

֎ alubia în spaniolă (din arabicul andaluz allúbya - اللُوبِيَا‎, din arabicul lūbiyāʾ - لُوبِيَاء‎ , din persanul lubeyā - لوبیا‎);

֎ ayi în eve;

֎ bab în maghiară (din proto-slavicul bob, din proto-indo-europeanul *bʰabʰ-, „fasole”), babo în țigănească (luat „gratis” de pe teritoriile unde trăiesc);

֎ babarrun în bască;

֎ baghâla - باقالا‎ în persană;

 

בקילא‎, „fasole (Vicia faba)” în aramaică

 

֎ bakla - բակլա în armeană, baqla în tătară crimeană (în final din arabicul bāqillāʾ - بَاقِلّاء‎ , „fasole lată”), bāqillāʾ - بَاقِلّاء‎ , „fasole lată”, în arabă [din aramaicul בקילא‎, „fasole (Vicia faba)”, de la rădăcina ב־ק־ל‎ corespunzătoare lui b-q-l - ب ق ل‎];

֎ bathë în albaneză (probabil din proto-albanezul *batsā și înrudit cu grecescul antic phakós - φακός, „linte”);

֎ baun în islandeză (din vechiul norvegian baun, din proto-germanicul *baunō, din proto-indo-europeanul *bʰabʰ-, fasole”), bean în engleză, bean, beane în frizonă, bene, bein în scoțiană (din englezescul medieval bene, din vechiul englezesc bēan, „fasole, legume”, din proto-germanicul *baunō, „fasole”, din proto-indo-europeanul *bʰabʰ-, „fasole”), Bohne, Bohnenpflanze în germană, bønne în daneză, böna în suedeză, bøna în feroeză, bønne în norvegiană, bønne în daneză, bönor în suedeză,boon în olandeză, boontjie în afrikaans;

Lima beans (fasole Lima, păstaie și boabe)

 

֎ bebl - בעבל‎ n în idiș;

֎ bib - біб în ucraineană, bob în sorabă de jos, bob - боб în bielorusă, bulgară, macedoneană și rusă, bob - באָב‎ în idiș, boba - боба în erzia, bobowka în sorabă (moștenit bob din indo-europeanul *bʰabʰ-, „fasole”, din proto-slavicul babo, ca și latinescul faba etc.);

֎ Bohne, Bohnen pl în germană (din germanicul medieval bone, din vechiul germanic bōna, din proto-germanicul *baunō, tot din proto-indo-europeanul *bʰabʰ-, „fasole”; comparați cu danezul bønne, olandezul boon, englezescul bean, frizianul bean de mai sus);

֎ buncis în javaneză;

֎ đậu în vietnameză;

֎ digir în somaleză;

֎ dòu - 豆 în chineză;

֎ faba în aragoneză, asturiană, galiciană, interlingua și latină, fabo în esperanto, haba (din latinescul faba, din proto-indo-europeanul *bʰabʰ-), habichuela în spaniolă (din haba + -ichuela sau eventual din arabicul medieval *fabichela - atestat faichiela, din latinescul vulgar *fabicella, diminutiv al lui faba);

֎ faciola în siciliană, fagiolo în italiană, fasól în venetă, fasolʹ - фасоль în rusă, fasolja - фасоля în bielorusă, fasola în poloneză și în siciliană, fasole în română (și pluralul polonezului fasola), fasóli - φασόλι în greacă, fasolja - фасоля și kvasolja - квасоля în ucraineană, fasolje - פֿאַסאָליע în idiș, fasöl în emiliano-romagniolă, fasul - фасул în bulgară, fasule în albaneză, fasulye în turcă, fașöl în romagnolă, fazeolo în esperanto, fazole în cehă, fażolla în malteză, fazul’a în slovacă, feijão, feijoeiro în portugheză, feixón în galiciană, fesol în catalană, feve în valonă, fižol în slovenă, fréjol, frijol în spaniolă, fusuj, fuszoj în țigănească, phaselus în latină (toate pe diferite căi din grecescul fasóli – φασόλι);

Favas

 

֎ faf, fa în corni, fav, fao în bretonă, ffa în velșă (din medievalul velș ffa, din proto-britonicul *fav, din latinescul faba);

֎ gewone boon în neerlandeză;

֎ grah în croată;

֎ haragwe, maharagwe pl în swahili;

Fasole (verde)

 

֎ haricot în franceză (aici e încurcată rău, în sensul „tocană”, provine din franțuzescul medieval haricot, derivare deverbală din vechiul franțuzesc harigoter, „a toca, a tăia, a tăia în bucăți”, din cuvântul francic *hariōn, „a strica, a depune deșeuri, a distruge, a jefui”, din proto-germanicul * harjōną, „a jefui, a depune deșeuri, a strica”; cu sensul „fasole”, etimologia este incertă - influențat în formă de cuvântul „tocană”, dacă nu este inițial identic cu acesta; în acest caz, eventual din ayacotli, ayacote sau eventual din calicut), haricot în engleză (din medievalul francez haricot sau probabil în final din ayecotli în nahuatl clasic, cu pronunțarea influențată de haricot, „tocană”), haricot în normandă (din medievalul francez haricot), haricot bean în engleză;

֎ herenboon în neerlandeză;

֎ holo - гьоло în avară;

֎ igiharage în kirundi;

֎ judía în spaniolă („fasole verde”, probabil din latinescul iūdaea, feminin al lui iūdaeus, din grecescul antic Ioudaîos - Ἰουδαῖος, în cele din urmă din ebraicul yehûdâ - יְהוּדָה, „Iuda”);

Cuvântul fasole în câteva limbi

 

֎ kacang în malai;

֎ kidney bean în engleză;

֎ kong - 콩 în coreeană;

֎ kŭudoru - къудору în karachai-balkară;

֎ lobi - լոբի în armeană, lobio - ლობიო în gruzină, lobya în azeră, lovî, lobî în kurdă, lubiya - لوبیا‎ în persană (din arabicul lūbiyā - لُوبِيَا‎ sau persanele lôbiyâ – لوبیا‎, lôviyâ - لوویا‎);

֎ māk thūa - ໝາກຖົ່ວ în laoțiană;

֎ mamé -まめ în japoneză;

֎ mbosho în kikuiu;

֎ mharage, mharagwe, mkunde, mfiwi în swahili;

֎ mongeta în catalană (de la monja, „călugăriță, +‎ -eta);

֎ naaʼołí în navajo;

֎ nawa în soto;

֎ nilernait în eschimosă;

֎ papu în finlandeză, pupa în letonă (din proto-finicul *papu, moștenit din proto-slavicul *bobъ, vezi mai sus);

֎ piini în maori;

֎ pasulj - пасуљ în sârbo-croată, pasulj în bosniacă, paszuly în maghiară (din sârbo-croată), păsulă în română (toate din grecescul fasóli – φασόλι, „fasole”);

֎ phaselus (phaseolus) în latină;

֎ poanrey în manx, pònair în galeză, pónaire în irlandeză (din medievalul irlandez pónair, din vechiul norvegian baunir, la rându-i din proto-germanicul *baunō, din proto-indo-europeanul *bʰabʰ-, „fasole”);

֎ popalė în samogitiană;

֎ poroto în spaniolă (din purutu în quechua, limbă din Anzii Peruvieni);

֎ sɑndaek - សណ្ដែក în kmeră;

֎ še’u’ít - שעועית‎ în ebraică;

֎ sem - सेम în hindusă, sim - সীম în bengaleză (din sauraseni prakrită, din sanscritul śaimbya - शैम्ब्य, „din sau care se referă la legume”, din śimba – शिम्ब; vezi și chīmī - छीमी, „păstaie, legumă”);

֎ tùua, thuàà ถั่ว - în thai;

֎ uba în estonă [din proto-finicul *upa, moștenit din proto-baltică (letonul pupa); cognat ci livonianul pubā];

֎ zwëczajny bónk în cașubă;

֎ فاسولیا‎ în kurdă.

 

Să tragem noi niște concluzii lingvistice, copiii moșului! Numele grec phaseolus, apoi cel latin faseolus sunt la originea denumirii fasolei în alte limbi romanice (fagiolo în italiană, frijol în spaniolă,fasole în română etc.), în limbile slave (fasolya în rusă, fasola zwykła în poloneză etc.), dar și fasule în albaneză și fasulye în turcă, φασολάκια, φασόλι în greaca modernă sau neo-greacă.

În spaniolă, termenii alubia și judia derivă din arabicul sau arăbescul loubia, care deconspiră și originea (genul Vigna). Cuvântul spaniol habichuela derivă din haba, descoperindu-i originea sud-americană. Poroto în spaniola din Chile vine direct din purutu în quechua, limbă de prin Anzi.

În catalană și în occitană s-a impus mongeta, iar în poitevin moujhette. În limba bretonă apare fav, din  latinescul faba, utilizat pentru soiul Vicia faba.

În limbile germanice, cuvântul pentru fasole derivă dintr-un cuvânt germanic vechi, bauna, desemnând la origine un soi de fasole, apărând germanicul Bohne, englezescul bean, olandezul boon, norvegianul hagebønne, suedezul böna… Bean în engleză și Bohne în germană sunt cuvinte generice ce desemnează, na, drăcie, toate légumele de un anumit tip, cu boabe în păstăi.

Tocmai în Japonia, fasolea comună e denumită Ingen sau Sasage în regiunea Tōhoku (în nord-estul țării). Fasolea roșie este cea mai folosită în gastronomia japoneză, îmi transmite amiralul american în retragere Bill, fost comandant de portavion, dar îndrăgostit de GIS și de etimologie ca și mine (genul Vigna). Și e doctor în științe la MIT, nu la vreo instituție de „securitate națională”. În Kenya există ukunde, iar în swahili dengu pentru păstăi. Vorbe!

 

 

 

          Fasolea în lume

 

          Moto: „Nu e de ici, de colea,/ Acesta este planul:/ Poporul cu fasolea,/ Puterea cu ciolanul.” (Fasole cu ciolan, , de Corneliu Sofronie)

 

          Fasolea, sau fasolea comună (Phaseolus vulgaris L), este o specie de plantă anuală din familia Fabaceae (Leguminosae, Papilionaceae), genul Phaseolus, cultivată în mod obișnuit ca legumă. Îngurgităm fie păstaia crudă, ca fasole verde, fie boabele, bogate în proteine. Termenul „fasole” se aplică plantei și tuturor părților consumate (păstaie sau boabe).

    Plantă originară din America Centrală și de Sud (Anzi), dar și din genul Vigna originară din Africa și Asia, fasolea are un important rol în alimentația umană ca sursă de amidon, proteine ​​și în fixarea biologică a azotului. Se cultivă în toate țările lumii.

          Cultivarea și consumul au crescut de la începutul secolului al XX-lea. Spuneți copiilor că păstaia și boabele nu se fabrică la supermarchet, ci rezultă din planta care poate fi fie pitică, fie cățărătoare. Noi o cultivam acasă, în grădină, pe araci, iar pe câmp împreună cu porumbul, pe planta porumb cățărându-se planta fasole.

Comuna Livezeni, județul Muscel (azi sat al comunei Stâlpeni, Argeș)

 

     Prima descriere botanică a fasolei comune (Smilax hortensis) o fac botaniștii Tragus și Fuchs în 1542. În Species plantarum din 1753. Minné a clasificat fasolea de atunci în genurile Phaseolus și Dolichos și enumeră 11 specii de Phaseolus, 6 specii cultivate și 5 specii sălbatice.

          Vremea s-a „vremuit” și după diferite revizuiri taxonomice, lista a păstrat trei nume de specii de la Linnaeus: 1) Phaseolus vulgaris, fasolea comună; 2) Phaseolus coccineus, fasole stacojie; 3) Phaseolus lunatus, fasole lima. Alții rețin genurile Vigna sau Glycine.

        Fasolea de origine asiatică a genului Phaseolus a fost transferată în genul Vigna, astfel încât adoptarea unei concepții restrictive a genului Phaseolus  face din acesta un gen omogen și exclusiv american! Să lăsăm botaniștii și agronomii să se certe pe soiuri și pe modul de cultivare! Să vedem producția pe țări în 2006, cam de mult timp.

 

Principalele țări producătoare de fasole în 2006

Țara	Suprafața (mii de ha)	Producția (q/ha)	Producția (mii de tone)
Brazilia	4016,8	8,6	3 436,5
India	8600,0	3,7	3 174,0
China	1204,0	16,7	2 006,5
Birmania	1720,0	9,9	1 700,0
Mexic	1708,3	8,1	1 374,5
SUA	614,7	17,2	1 056,9
Kenya	995,4	5,3	531,8
Uganda	849,0	4,9	424,0
Canada	180,0	20,7	372,7
Indonezia	313,2	10,5	327,4
Argentine	235,1	13,7	322,8
Tanzania	380,0	7,6	290,0
Ruanda	356,4	7,9	283,4
Corea de Sud	360,0	7,8	280,0
Burundi	240	9,2	220,0
Iran	111,3	19,4	216,1
Camerun	230,0	8,7	200,0
Nicaragua	243,0	8,1	197,1

Fasole...

 

          Fasolea, „carnea săracului”, este cea mai valoroasă sursă de proteine vegetale și conține calciu, fier și fibre solubile care pot scădea colesterolul din sânge. Deoarece în organism digerarea fasolei durează mai mult, vă poate ajuta să simțiți după mese o stare de sațietate. Prin urmare, fasolea este un aliment util pentru cei care vor să slăbească.

          Oare de ce e bună fasolea? Se zice că are valori nutritive. Fasolea uscată este bogată în proteine și fibre, cu multe minerale. Pentru 100 grame fasole există colesterol 0,0 mg, grăsimi saturate totale 0,12 g, monoinsaturate (olecice) 0,06 g polinesaturate (linoleice) 0,18 g, niscaiva minerale (calciu 228 mg, fosfor 407 mg, fier 5,5 gr, magneziu 140 mg, sodiu 24 mg, potasiu 1406 mg, zinc 2,79 mg). Valori nutritive au și păstăile verzi, 100 grame de păstăi verzi conținând 31 kcal, prin carbohidrați - 79 g, zaharuri - 1,4 g, fibre - 3,4 g, grăsimi - 0,1 g, proteine - 1,8 g, vitamina A - 35 μg, vitamina C - 16 mg, calciu - 37 mg. E clar? Mâncați fasole, și verde și uscată!

 

          Continuare la:

 https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-fasole-1

          Fișierul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - fasole.pdf

Salvați, păstrați, distribuiți!

 

 

	Constantin NIŢU

 

 

 

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]