Jocuri de cuvinte - furtună
Geografie lingvistică
Furtuna în viață și în lume
Moto: „Când plouă rău şi e furtună,/ Vecina noastră cea nebună,/ De ai «noroc» şi-i ieşi în cale,/ Îţi iei umbrele... pe spinare.” (Pe vreme de furtună, de Rodica Nicoleta Ion)
Am scris multe și mărunte despre vânt, cu gândul la (v. https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/08/jocuri-de-cuvinte-vant.html) colegii meteorologi și climatologi de la Facultatea de Geografie a Universității din București.
Atmosfera și straturile sale
Știm toți că Pământul are atmosferă, cuvânt pe care l-am moștenit din cuvântul francez atmosphère, moștenit din neo-latinescul atmosphaera, împrumutat „gratis” din greceștile antice atmós - ἀτμός, „abur”, + sphaîra - σφαῖρα, „sferă”, adică atmo- + -sferă. Din franceză au apărut și atmosphere în engleză, Atmosphäre în germană, atmosfera - атмосфера în rusă etc.
Atmosfera este învelișul de aer și alte gaze ale Pământului. Atmosfera planetei noastre este practic 100 % gazoasă, fiind compusă din aer, dar și din urme de substanțe solide și lichide fin divizate. Atmosfera este numită uneori și, simplu, „aer”.
Atmosfera actuală a Pământului conține azot (nitrogen) molecular diatomic (N2) în proporție de aproape 4/5 sau 78,2 %, oxigen molecular diatomic (O2), 20,5 %, argon (Ar), 0,92 %, dioxid de carbon (CO2), 0,03 % , ozon sau oxigen triatomic (O3), oxigen monoatomic, azot monoatomic și alte gaze, praf, fum, alte particule în suspensie, aerosoli (+flatulația vacilor?) etc.
Compoziția atmosferei s-a schimbat de-a lungul celor aproximativ 2,5 - 2,8 miliarde de ani de când există, de la o atmosferă primitivă la cea actuală, trecând prin mai multe faze intermediare, în decursul cărora ea și-a schimbat nu numai compoziția chimică, dar și alte caracteristici precum densitate, grosime, transparență etc. Detalii asupra compoziției și straturilor atmosferei (vezi la adresa https://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfera_P%C4%83m%C3%A2ntului) găsiți ușor în internet. Revenim la vânt și furtună, fenomene care ne dau de gândit.
Reamintim că vântul este mișcarea naturală a aerului sau a altor gaze în raport cu suprafața unei planete. Furtuna este un fenomen meteorologic care constă în ploaie și descărcări electrice (fulgere și trăsnete), însoțite aproape întotdeauna și de vânturi puternice, de peste 75 km/h, adică gradul 9 pe scara Beaufort (74,9 km/h, 20,8 m/s). Pe oceane se pot forma valuri de apă de până la 10 metri înălțime, care se răstoarnă. O furtună de gradul 12 pe scara Beaufort, cu vânt de 117,7 km/h, este clasificată ca fiind un uragan, iar valurile pot ajunge la 16 m înălțime.
Clasificarea furtunilor se face în următoarele trei categorii: furtună monocelulară, alcătuită dintr-o singură celulă convectivă; furtună multicelulară, alcătuita din mai multe celule convective; furtună supercelulară, o celulă convectivă foarte dezvoltată, care în mod obligatoriu conține o structură centrală rotativă, denumită mezociclon. În aceste definiții, termenul celulă se referă la un sistem simplu de convecție (transportul vertical al maselor de aer cald și umed), care este alcătuit din curenți de aer ascendenți și curenți compensatori descendenți. În natură, formele tipice ale celulei sunt norii cumulus și cumulonimbus.
Taifunul este un fenomen meteorologic din nord-vestul Pacificului, echivalent cu un uragan, care are ca rezultat viteze ale vântului de 118 km/h sau mai mult. Este echivalent cu un ciclon tropical din Oceanul Indian și Indonezia, Australia ș.a. Lăsăm climatologii să dezvolte tema, noi rezumându-ne la lingvistică. De tornadă nu mai amintesc, că la prima tare prin România militarii munceau și localnicii beau în cârciumă... Poate nu uităm logica UE!
Logica UE
Furtuna în expresii (pamflet)
Moto: „Poezia lui Pillat,/ Dacă vrei să-ţi pară bună,/ Trebuie neapărat/ S-o citeşti pe-a lui Furtună!” (Lui Ion Pillat şi Horia Furtună - poeţi şi prieteni inseparabili, de Ion I. Pavelescu, din Epigramişti români de ieri şi de azi, 1975)
Furtuna poate fi furtună la propriu sau metaforă. Furtuna la propriu este perturbarea atmosferică violentă, care generează vânturi puternice și precipitații, adesea în rafale, însoțite de descărcări electrice, numită și vijelie, iar iarna și vifor sau viforniță.
Furtuna
La figurat e metaforă pentru o revoltă, o răscoală, o nenorocire, chiar și o tulburare sufletească sau un zbucium. Expresia o furtună de .... ar însemna o mulțime (mare) de..., de exemplu de ordonanțe de urgență ale guvernului, de legi ale parlamentului, printre care și o nouă lege a pensiilor militare propusă de Ciucă, dar de care nu mai pomenește nimeni, că Ciucă și Ciolacu nu-și mai vorbesc.
Așa că Ciucă, vorovit cu Ciolacu au declanșat o „furtună-ntr-un pahar cu apă”. E vorba de Ciucă Ăăăăăă, cel care ca șef al Statului Major General al Armatei, ministru al apărării, prim-ministru sau șef al senatului n-a mișcat un deget pentru pensiile militarilor, ci doar pentru pensia nevesti-sii, pe care a scos-o la pensie ca subofițer, peste 3 zile a angajat-o ca locotenent colonel la informații militare, apoi a scos-o la pensie cu noul grad, cu pensie mai mare ca a mea de general de brigadă.
Noi răspundem tot cu o „furtună” candidaților PNL și PSD la președinție, lui Ciucă Ăăăă și Lui Ciolacu, cel care „a declanșat furtuna” făcându-ne nesimțiți, apoi a negat înconjurat de Grindeanu și Tudose și dând vina pe Ceaușescu că a creat pensiile militare necontributive. „Ciolacule, ia citește mata ilustrația și dă vina pe Cuza”. Că „cine seamănă vânt culege furtună”!
Pentru Ciolacu, care dă vina pe Ceaușescu
Englezii folosesc cuvintele storm, „furtună”, (vezi Thesaurus: storm) squall, „vijelie”, thunderstorm, „furtună”, tempest, „furtună”, hurricane, „uragan” etc. În Marea Britanie se mai folosesc stoirm, „furtună”, în galică scoțiană și în irlandeză, anfa, „furtună; stres”, în irlandeză, doineann, „furtună, vreme rea”, în galică scoțiană și în irlandeză, dorrin, „furtună”, în manx, sian, „frurtună; vreme”, în galică scoțiană, sterrym „furtună”, în manx, ystorm, „furtună” în velșă.
Noroc cu ăștia! Oxford, ce zici?
Rămânând la storm, „furtună”, au derivat: blamestorm (din vina unei nereușite umane); boot storm (furtuna de cizme, în informatică, situația în care mulți utilizatori încearcă să-și pornească computerele în același timp, provocând o cerere excesivă în rețea); brainstorm (furtuna creierelor); duststorm (furtună de praf); earthquake storm (furtună de cutremure, multe în timp scurt); email storm (furtună de mesaje email, mesaje foarte multe); hail storm (furtună cu grindină); ice storm (furtună cu gheață); sandstorm (furtună de nisip); seastorm (furtună pe mare); snowstorm (vifor) etc.
Seastorm (furtună pe mare)
Francezii folosesc cuvintele tempête, „furtună”, orage, „furtună”, ouragan, „uragan”. Prin Franța se mai folosesc tempest, „furtună”, în bretonă, tempête, „furtună”, în normandă (Jersey), tempaête, „furtună”, în normandă continentală, barr-amzer și taol-amzer în bretonă (vezi „tempête”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012).
Oiseau de tempête (pasărea furtunii, albatros)
Din tempête, „furtună”, au apărut cuvinte compuse și expresii, precum: le calme avant la tempête (calmul dinaintea furtunii); qui sème le vent récolte la tempête (cine seamănă vânt culege furtună); tempête dans un verre d’eau (furtună-ntr-un pahar cu apă); tempête de neige (furtună de zăpadă, vifor, viforniță); tempête de sable (furtună de nisip); tempétueux (furtunos); le calme après la tempête (calmul de după furtună); oiseau de tempête (pasărea furtunii, albatros) etc.
Germanii au cuvintele Sturm, „furtună”, Hurrikan și Orkan, „uragan” etc. Cu Sturm au apărut destule cuvinte compuse și expresii: Donnersturm (furtună cu tunete); Eissturm (furtună cu gheață); Frühlingssturm (furtună de primăvară); Hagelsturm (furtună cu grindină); Herbststurm (furtună de toamnă); Meeressturm (furtună pe mare); Sandsturm (furtună de nisip); Schneesturm (viscol); Sturm im Wasserglas (furtună-ntr-un pahar cu apă); Sturmböe (vijelie); Sturmflut (val de furtună); Sturmfront (front de furtună); Sturmgewehr (pușcă de asalt); Sturmwarnung (avertizare de furtună); Sturmwetter (vreme de furtună; Sturmwolke (nor de furtună); Tropensturm (furtună tropicală); Wintersturm (furtună de iarnă, vifor, viforniță); Wirbelsturm (uragan) etc.
Sturmgewehr (pușcă de asalt)
Rușii folosesc cuvintele bura - бура și burja (buria) - буря, „furtună”, groza - грозa, „furtună”, štorm - шторм, „furtună (pe mare)”, uragán - урага́н, „uragan” etc.
Oprindu-ne la burja (buria) - буря, „furtună”, din familia de cuvinte fac parte: substantive ca бурливость și бурность (turbulenţă), бурлан (burlan) etc.; adjecive ca побу́рне́й (mai turbulent), бурноватый (furtunos) etc; verbe ca бурлить și бурнеть (a fierbe), бурнашить (a face tam-tam) etc.; adverbe ca бурливо (clocotitor), бурненько (foarte furtunos), бурно (furtunos) etc.
Burlan - бурлан (burlan)
Au apărut expresii (фразеологизмы и устойчивые сочетания), precum: бурей тебя поднимай! (ridică-te ca o furtună!, răscoală-te!); буря в стакане воды (furtună într-un pahar cu apă); буря в лоханке (furtună în burtă); магнитная буря (furtună magnetică); несёт тебя буря! (te paște furtuna!); песчаная буря (furtună de nisip); снежная буря (vifor, viforniță); пылевая буря (furtună de praf) etc.
Continuare la:
CN
-->
Comentarii