Jocuri de cuvinte - gâscă
Geografie lingvistică
Partea întîi la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-gasca
Gâsca în expresii (pamflet)
Moto: „Văd pe hoţ într-un şopron/ Cu o gâscă sub palton./ - Ce-i cu ea? apuc de-i strig./ - O-ncălzesc, că-i tare frig!” (Hoţul milos, de Ioan Mărginean, din Urmaşii lui Cincinat, 2004)
Românii s-au jucat destul cu gâsca asta. O folosesc întâi familiar ca epitet depreciativ sau ca metaforă pentru femei sau fete credule sau proaste. Știți toți ce înseamnă o „gâscă sălbatică” sau o „gâscă domestică”.
Cred că mulți pensionari „n-au păscut gâștele împreună!” cu mai tinerii Năstase, Petrov, Oprea, Ciucă, Cîțu, Dragnea, Ciolacu, Jules Werner, Cherecheș și cu alții, ca să le permită gesturi de familiaritate, că i-au umilit mereu, inclusiv cu jonglarea cu pensiile! Amin!
Ușchitul primar Cherecheș
„A strica orzul pe gâște” înseamnă a dărui, a sacrifica ceva util, prețios, bun pentru cineva care nu știe să prețuiască cele primite. De exemplu, nu trebuie să dai unui nefumător tutun de pipă cubanez sau ciocolată unui fraier (că nu știe prostul ce e ciocolata,/ mănâncă hârtia și-aruncă bucata!).
Adusă în viața socială, s-ar traduce și prin „nu strica votul pe candidați la președinția blocului” turiști imobiliari sau pe candidați de parlamentari școliți din trei în trei. E valabil și pentru candidați de (n)europarlamentari care nu țin la constituția României. Nu stricați șampania pe fraieri!
Să nu spuneți că n-ați întâlnit cândva, cumva, undeva, o „gâscă de jumulit”, adică un om bun de înșelat, de jefuit, că turistul imobiliar golfist, parlamentarii, (n)europarlamentarii și primarii, precum Cherecheș, așa ne cred pe noi.
Dragnea și Ciolacu s-au luptat din răsputeri ca primarii să primească peste pensia contributivă și pensia de primar botezată indemnizație. L-aș întreba pe covrigarul de Buzău unde poate primi ex-primarul Cherecheș această indemnizație?
Discuții în parc între cei „cu gâsca-n păr”
O „gâscă bună de jumulit” poate fi și o damă sexi pe care matematicienii o numesc codificat calculabilă prin logaritmi. Hai, nu faceți pe naivii, că la gâsca asta damă bună de jumulit se gândește până și cel „cu gâsca-n barbă”, adică cel cărunt.
Știți sau aflați acum că altă gâscă-n altă traistă” sau regional „altă gâscă, neică Stane în ceea traistă” înseamnă că asta-i cu totul altceva, altă vorbă, altă înțelegere, alt comportament, altă atitudine față de o situație etc. Cam ca legile pensiilor de orice fel....
Englezii, cu al lor cuvânt goose (la plural geese), au destule expresii referitoare la pasăre. „Ce sos este bun pentru gâscă este un sos bun pentru gâscan” (What's good sauce for the goose is good sauce for the gander sau What's good for the goose is good for the gander) înseamnă că ceea ce este un tratament adecvat pentru o persoană este la fel de potrivit pentru altcineva.
A spune cuiva „gâsca este friptă” (goose is cooked) înseamnă că acel cineva urmează a fi pedepsit. Expresia comună „gâscă prostuță” (silly goose) este folosită atunci când se referă la cineva care se comportă prostește. Expresia „Uciderea gâștei care depune ouă de aur” (Killing the goose that lays the golden eggs), derivată din fabulele lui Esop, este o zicală care se referă la o acțiune motivată de lăcomie care distruge sau face inutilă o situație favorabilă care ar fi oferit beneficii în timp.
„Prinderea unei gâște sălbatice” (a wild goose chase) semnifică o pierdere inutilă de timp și efort și derivă dintr-un eveniment de curse de cai din secolul al XVI-lea. Englezii au și o legendă cu o bâtrână numită „mama Gâscă” (Mother Goose), care a scris versuri pentru copii. Unui hematom cauzat de o lovitură la cap i se spune metaforic „ou de gâscă” (goose egg).
Mai există abyssinian goose (gâscă abisiniană), african pygmy goose (gâscă africană), gooseberryish (agrișă), goosebump (ca „piele de găină” la noi), gooseskin sau goose skin (piele de gâscă), goosestep, goose-step sau goose step (pas de gâscă, mers legănat), Goosey Night (în jurul orașului New York, o anumită noapte, de obicei noaptea de 30 sau 31 octombrie, în timpul căreia tinerii fac farse și răutăți în cartierele lor) etc.
Gâsca francezilor e numită oie, cuvânt apărut la sfârșitul secolului al XII-lea, moștenit din vechile franceze oe, oue, din vulgarul latin auca, contracție a lui *avica, din latinescul avis, „pasăre”.
Au apărut expresii precum: bête comme une oie (prost ca o gâscă), contes de ma Mère l’oie (poveștile mamei Gâscă, ca la englezi), grande oie blanche (gâscă mare albă), jeu de l’oie (jocul „gâsca”, la nivel simbolic, gâsca se referă la un animal care anunță pericolul), manger l’oie (a mânca gâsca), oie à bec court (gâscă cu cioc scurt), oie blanche (gâscă albă), oie cendrée (gâscă gri), oie de mer (gâsca de mare), oie de Sébastopol (gâscă de Sevastopol), oie des neiges (gâsca albă), oie domestique (gâscă domestică), oie empereur (gâsca împărat), oie flamande (gâsca flamandă), oies du Capitole (gâștele Capitoliului, eveniment istoric mitologizat în care gâștele au tras un semnal de alarmă împotriva unei incursiuni nocturne galice din Roma în 390 î.Hr.), pas de l’oie (pas de gâscă), patte d’oie sau patte-d’oie (pateu de ficat de gâscă), Saint-André-Goule-d’Oie (comună franceză, din departementul Vendée), se perdre les oies (a se pierde în gâște, a înnebuni, a-și pierde facultățile mentale) etc.
Oie empereur
Nemții au denumit gâsca Gans în germana modernă și în germana de Pensilvania, Goos în germană populară și în saxona populară și Gauns în germana plautdietsch. Există și Gäns în luxemburgheză. Cei care știu limba germană pot consulta rapid marea rețea-bibliotecă internet (vezi prin clic: „Gans” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache; „Gans” în Duden online; „Gans”, în POS, Stuttgart: PONS GmbH, 2001–2023; „Gans” în Uni Leipzig: Wortschatz-Lexikon și „Gans” în Wikipedia).
Gänsefuß (picior de gâscă)
Poftă bună la Gänseleber (ficat de gâscă)
Au apărut mintenaș cuvintele compuse: Gänseei (ou de gâscă), Gänseblümchen (margaretă), Gänsebraten (gâscă friptă), Gänsebrust (piept de gâscă), Gänsefeder (pană de gâscă), Gänsefuß (picior de gâscă), Gänsehals (gât de gâscă), Gänsehaut (carne de gâscă), Gänsehirtin (păstoriță de gâște), Gänsekiel (pană de gâscă), Gänseklein (boboc de gâscă), Gänseleber (ficat de gâscă), Gänsemagd (îngrijitoare de gâște), (untură de gâscă), Gänsesäger (fierăstrău), Gänsestall (coteț sau hambar pentru gâște), Gänsesterbe (mortalitate a gâștelor), Martinsgans (gâsca de Sf. Martin, Volksbrauch: Gebratene Gans, die um oder zu Sankt Martin gegessen wird, „obiceiul popular: gâscă friptă, care se mănâncă în jurul zilei sau în ziua de Sfântul Martin”), Weihnachtsgans (gâscă de Crăciun) etc.
Na, drăcie, că Gänswein, nu este vin de gâscă, ci un termen pentru apă potabilă simplă, propus prima dată în 1577 în Podagrammisch Trostbüchlein, „Broșură de consolare podagrammică”, de Johann Fischart (1545 – 1591).
Фуа-гра и подходящее вино (ficat de gâscă și un vin asortat)
Trecem la ruși, cu ale lor gusʹ – гусь, gusjatina – гусятина, „gâscă”, gusynia – гусыня, самка гуся, „gâscă femelă”. Au apărut expresii și combinații stabile (Фразеологизмы и устойчивые сочетания), precum: самка гуся sau гусыня, „gâscă femelă”, белолобый гусьгорный гусь (gâscă de munte cu frunte albă), гусь лапчатый (gâscă cu gheare), гусь свинье не товарищ (gâsca nu este prietenă cu porcul; în meniu), дикие гуси (gâște sălbatice), как с гуся вода (ca gâsca prin apă, ceva complet indiferent, nu are efect asupra nimănui), серый гусь (gâscă gri), хорош гусь (gâscă bună, la propriu, iar la figurat, „bună de jumulit”), гусиная печень (ficat de gâscă, în farfurie au importat fua-gra - фуа-гра) etc.
Gâsca în (c)arte
Moto: „Nu-s flecar,/ Nu vorbeşte-n mine ura,/ Dar Curcanii lui Ventura/ Mai mult gâşte mi se par...” (Unui dramaturg, de Cridim din Epigramişti români de ieri şi de azi, 1975)
Pasărea asta domestică din ordinul palmipedelor, crescută pentru carne, untură și fulgi, a apărut și în scrierile oamenilor de litere. Bujor punea în gura lui moș Ion o întrebare („- Da a cui sânt gâștele alea de pe baltă? întrebă moș Ion.”), iar un erou al lui Ispirescu se lăuda cu consoarrta („Tocmai jumulea o gâscă nevastă-mea.”). Boierul Sadoveanu, excelent romancier, devenit primul președinte al Prezidiului M.A.N., scria despre gâștele sălbatice care se vânează pentru carnea lor bună de mâncat, Anser segetum („Mitrea Cocor a mai stat în pustie, ridicându-se din suferința lui, până ce au început a trece pe sub norii de toamnă gâștele sălbatice spre miazăzi.”).
Dacă eroul țăran Mitrea Cocor le observa doar trecerea, eroul lui Odobescu era vânător („Am cutezat a trage cu pușca și-n cârdurile de gâște sălbatice ce trec mereu cu grămada d-a lungul Buzăului.”).
Alecu Russo folosea expresia de care am amintit, „altă gâscă în ceea traistă” („Acum altă gâscă... să vorbim de critica de față...”), adică asta-i altă vorbă, altă poveste, altă căciulă, cu totul altceva. Alecsandri ne lămurea că „laba-gâștei” înseamnă și marcarea semnăturii pe un document cu degetul („Pune-ți talpa-gâștei pe zdelcă.”), chestie folosită și de Creangă („Pesemne că noi, cum s-ar prinde, las’ că de scris, talpa-gâștei; dar apoi și de vorbit.”). Se laudă unii cu istoria regalității, mai ales TVR cu „ora regelui”, falsificând istoria, dar prin vechiul regat, prin 1918, 90% dintre români erau „laba-gâștei”, adică analfabeți!
Ajungem repetat la gâsca engleză, goose, cuvânt moștenit din medievalele engleze goos, gos, derivate din vechiul englez gōs, la râmdu-i din proto-vest-germanicul *gans, moștenit din proto-germanicul *gans, acesta din proto-indo-europeanul *ǵʰh₂éns.
Referindu-se la gâscă ca hrană, în 1843, Charles Dickens, în colinda de Crăciun Al doilea și al treilea spirit, a scris: „Doamna Cratchit a făcut sosul (gata în prealabil într-o cratiță mică) șuierător încins; maestrul Peter a făcut piure de cartofi cu o vigoare incredibilă; domnișoara Belinda a îndulcit sosul de mere; Martha a făcut praf plitele; Bob l-a luat pe Tiny Tim lângă el într-un colț mic de la masă; cei doi tineri Cratchits așezau scaune pentru toată lumea, fără a uita de ei înșiși, și urcând trăgâns spuza pe turta lor, își înghesuiau linguri în gură, ca să nu țipe după gâscă înainte să le vină rândul să fie serviți.” (Mrs. Cratchit made the gravy <<ready beforehand in a little saucepan>> hissing hot; Master Peter mashed the potatoes with incredible vigour; Miss Belinda sweetened up the apple-sauce; Martha dusted the hot plates; Bob took Tiny Tim beside him in a tiny corner at the table; the two young Cratchits set chairs for everybody, not forgetting themselves, and mounting guard upon their posts, crammed spoons into their mouths, lest they should shriek for goose before their turn came to be helped. [1843, Charles Dickens, “Stave 3: The Second of the Three Spirits”, in A Christmas Carol]).
În 1906, Langdon Mitchell, în Ideea New York-ului, folosește cuvântul gâscă ca argou pentru unul care nu e în toate mințile, adică e prost: „Îmi pare rău pentru tine, dar ești așa o gâscă.” (I'm sorry for you, but you're such a goose. [1906, Langdon Mitchell, “The New York Idea”, in John Gassner, editor, Best Plays of the Early American Theatre, 1787-1911, published 2000, →ISBN, page 430]).
- Trecem Canalul Mânecii la gâsca franceză, oie, cuvânt moștenit la sfârșitul secolului al XII-lea din vechiul francez oie, din precedentele oe, oue, din vulgarul latin auca, contracție a lui *avica, din latinescul avis, „pasăre”.
- Paul Guth, în Mariajul naivului, scria în 1957: „Am spintecat o gâscă. Am golit-o. Am dezosat-o. I-am topit grăsimea. Am gătit totul. În cele din urmă, aceste piese au fost îngropate în vase de lut smălțuit. Deasupra s-a turnat untura fierbinte. S-a solidificat și gâsca s-a păstrat, cu aroma ei, în acest mormânt.” (On ouvrait une oie. On la vidait. On la désossait. On faisait fondre sa graisse. On faisait cuire le tout. Enfin, dans des pots de terre vernissée on enfouissait ces morceaux. On versait dessus la graisse chaude. Elle se figeait et l’oie se conservait, avec sa saveur, dans ce tombeau. [Paul Guth, Le mariage du Naïf, 1957, réédition Le Livre de Poche, page 14]1).
Armoiries avec une oie, sens héraldique (stemă cu o gâscă, sens heraldic)
În Canada, colocvial, indistinct, i se zice cuiva gâscă de Canada (bernache du Canada sau outarde), gâscă de zăpadă sau gâscă albă (oie des neiges sau oie blanche). Gérald Baril, în Atât de aproape, atât de departe, gâștele albe, scria în 2020: „La căderea nopții, nu este posibil ca toată lumea să distingă cu certitudine chicotul unui stol de dropii de cel al unui stol de gâște albe.” (À la nuit tombée, il n'est pas donné à tous de distinguer avec certitude le cacardage d’une volée d’outardes de celui d’une volée d'oies blanches. [Gérald Baril, Si près, si loin, les oies blanches, Montréal, XYZ, 2020, pages 179-180]).
Nemții au pentru gâscă Gans, elevat, Goos în germana populară și în saxonă, Gauns în germană plautdietsch. Există și Gäns în luxemburgheză. Gans este moștenit din medievalul germanic gans,din vechiul germanic gans, din proto-vest-germanicul *gans, derivat din proto-germanicul *gans, în final din proto-indo-europeanul *ǵʰh₂éns.
Și nemții folosesc cuvântul Gans derogatoriu, ca adjectiv, pentru o persoană feminină, femeie sau fată. Dintr-o traducere în germană, aflăm că Frații Grimm au scris în Cenușăreasa: „Ar trebui să stea gâsca asta proastă în camera noastră? au spus ele.” (Soll die dumme Gans bei uns in der Stube sitzen?“ sprachen sie. [Brüder Grimm: Aschenputtel ascultați audiobook dacă știți germana]).
Drei Hausgänse (trei gâște domestice)
Michael Obert, în Magia ploii, scria în 2010 despre Niger: „Copiii dispăruseră și până și gâștele fugiseră.” (Die Kinder waren verschwunden, und selbst die Gänse hatten das Weite gesucht. [Michael Obert: Regenzauber. Auf dem Niger ins Innere Afrikas. 5. Auflage. Malik National Geographic, München 2010, ISBN 978-3-89405-249-2, Seite 123]).
Am ajuns la cei ocupați cu operațiunea specială chiar și pe timp de iarnă. În rusă există gusʹ – гусь, gusynia – гусыня și gusjatina – гусятина, „gâscă”, moștenite din proto-slavicul *gǫ̑sь, acesta din proto-indo-europeanul *ǵʰh₂éns, „gâscă”.
Igor din Irkutsk îmi scrie, în bășcălie, că există și gîscă - гыскэ în moldovenească (Молдавский) în manualele lui Zelenski pentru moldovenii din regiunea Odesa. S-a făcut că plouă când l-am întrebat dacă rușii au dat vreun decret de inexistență a limbii moldovenești.
Sergeev-Țensky, în Dropiile, scria în 1942: „- Oprește! O gâscă sălbatică!.. Maiorul era pe un loc strâmt, dar a sărit din mașină cu mare ușurință și a tras imediat cu pistolul, fără să țintească, în direcția în care zbura dropia. ❬…❭ «Totuși, această pasăre nu este gâscă, este mai mare decât o gâscă», a spus locotenentul. - Nu e gâscă?.. Da, ai dreptate - e mult mai mare decât o gâscă... O pasăre colosală!” (— Стоп! Дикий гусь!.. Майор был грузноват, но выскочил из машины с большою лёгкостью и тут же выстрелил из револьвера, не целясь, в том направлении, куда летела дрофа. ❬…❭ — Однако эта птица — не гусь, она больше гуся, — сказал лейтенант. — Не гусь?.. Да, вы правы, — она гораздо больше гуся… Колоссальная птица! [С. Н. Сергеев-Ценский, «Дрофы», 1942 г., НКРЯ]).
Гусь (gâscă, carne de gâscă)
Și cărnii de gâscă sau unui fel de mâncare din carne de gâscă i se spune tot gâscă. Acelaș Sergeev-Țensky, în Disperarea, scria: „Apoi Stiopocika într-un halat alb strigă tare undeva în lateral: «Servesc gâscă cu varză», iar eu le spun: «Ei bine, zic eu, ce bine este că aveți gâscă. cu varză, altfel acum e peste tot. A devenit la modă să servești cu mere. Spune-mi, te rog, ce delicatesă!...» Iată un chibrit în nas - lasă-i să-și dea seama: pun pariu că o vor servi cu mere data viitoare!” (Потом Стёпочка в белом балахоне где-то в стороне кричит скороговоркой: — Подают гуся с капустой, а я им: «Вот, говорю, как хорошо, что у вас гусь с капустой, а то теперь везде пошла мода с яблоками подавать. Скажите, пожалуйста, деликатность какая!..» Вот им и спичка в нос — пускай-ка раскусят: небось, будут в другой раз с яблоками подавать! [С. Н. Сергеев-Ценский, «Бред», 1904 г., НКРЯ]).
Partea a treia la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-gasca-4
Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - gâscă.pdf
Amatori sau nu de gâște, în curte sau în farfurie, de boboci de gâscă sau de fois-gras, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cândva, undeva, cuiva!
Constantin Nițu
-->
Comentarii