Jocuri de cuvinte - gură (1)

Jocuri de cuvinte - gură

Geografie lingvistică

 

 

          Gură

 

 

          Moto: „Într-o formă consacrată,/ Gura-i cameră cu cheie/ Şi-i o şansă nesperată/ ... De-i închisă la femeie!” (Definiţia gurii, de Gabriela Genţiana Groza, din Pledoarie pentru epigramă, aprilie 2007)

 

       Dicționarele românești ne oferă 138 de definiții pentru onorata gură, cavitatea care se deschide în partea din față inferioară a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele și apa sunt introduse în organism, adică mai simplu buzele și deschizătura dintre ele.

 

12643075463?profile=RESIZE_400x
Gură

 

        Se scrie că am moștenit cuvântul gură din cuvântul latin gula, „gârlă, gât”, „împrumutat” de romani din proto-indo-europeanul *gʷel-, „gât”. Mihai Vinereanu scrie despre gură «gură (ar., mgl. gură, istr. gure) – 1. cavitate în partea anterioară și inferioară a capului delimitată de buze care servește ca organ al alimentării și vorbirii; 2. deschizătură prin care intră sau iese ceva; 3. îmbucătură, înghițitură; 4. strâmtoare, chei, pas.

      Lat. gula „gât, gâtlej” (Pușcariu, 745; Candrea, Densușianu, 772; Ciorănescu, 3929); cf. it., pr., cat., sp. gola, fr. gueule. Sensul formelor neolatine coincide cu cel din latină, dar nu și cu cel din română. Rom. gură nu poate proveni din lat. gula care are alt sens; cf. alb. goje „gură”, gurë „izvor, sursă” (cf. top. rom. Gura Râului, Gura Humorului etc.).

      PIE (proto-indo-europenul, n.n.) *gar, „a chema, a striga” (IEW, 352); cf. skt. gira „vorbire, voce”, skt. gir „invocație, vers, cântec”, gr. γήρυς, gr. (dor.) γάρυς „glas, voce”, lat. garrio „a vorbi, a cleveti”, garrulus „vorbăreț” (v. grăi). Origine traco-illirică.

Derivate: guriță, guraliv, gureș, guran „șalău”.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

 

          În diverse limbi cuvântului gură i se spune:

 

֎ aas - аас în tuvenă, aas - аас, axsı - ахсы în hakasă, aas – аас, aqsı - ақсы în shor, aaz în găgăuză, āč̣ə – аҿы, aĉʼərqʲʼara – аҿырҟьара în abhază;

֎ аҿy - аҿы în abază;

֎ af în afară, saho și somaleză ʾäf - አፍ în tigrină, ʾäf - አፍ, ʾändäbät - አንደበት în amharică, afaan în oromo, afo în sidamo;

֎ ağız în turcă, azeră și tătară crimeană, agyz în turcmenă, auuz - аууз în karaceaevo-balkară, avız - авыз în nogai, awïð - ауыҙ în bașchiră, awız - ауыз în cazahă, awız în tătară și în karakalpak, awuz - авуз în kumikă, ayaq - айах în iacută (din proto-turcicul *āgïŕ, „gură”);

֎ aho în bască;

֎ aholi - ᎠᎰᎵ în șeroki;

֎ -ahtsená în cheyenne;

֎ aiš - 𒀀𒄿𒅖 în hitită;

֎ am - ам în mongolă, aman - аман în buriată, aman în dongxiang, amn - амн în kalmucă, amŋa - амӈа în even și în evenki, aŋma - ангма în nanai, aŋma - аӈма în udihe;

֎ ams în nama;

֎ aⁿga – އަނގަîn dhivehi, angalj în paiwan, angga - ᠠᠩᡤᠠ în manchu;

֎ ano în akan;

֎ åŋhānō - 𐬂𐬢𐬵𐬁𐬥𐬋, āh - 𐬁𐬵, åŋh - 𐬂𐬢𐬵 în avestană;

֎ ās - आस् în sanscrită;

֎ asbuk în kapampangan;

֎ āssa - 𒀀𒀀𒀸𒊭 în luwiană;

֎ āustā în prusacă veche;

֎ awana în nchamicuro;

֎ azééʼ, bizééʼ în navajo;

֎ ba-ba' în aklanon, baba în bugineză, cebuano, higaonon, hiligaynon, makasar, mansaka și waray-waray, babah în acehneză;

֎ Babbn în bavareză;

֎ baeg în nong zhuang;

֎ bage - баге în ingușetă;

֎ bags în kam de sud;

֎ baham în sundaneză;

֎ bak - ბაქ în bats;

֎ baki în hausa;

֎ banah în sekapan;

֎ bas în bouyei;

֎ batt - батт în cecenă;

֎ bāy - ಬಾಯ್, bāyi - ಬಾಯಿ în kannada;

֎ béal în irlandeză, beeal în manx, beul în galică scoțiană (din vechiul irlandez bél, din proto-celticul *wewlos, „buză”);

֎ bebak în melanau central;

֎ beran - բերան în armeană;

֎ bibig, bunganga în tagalogă;

֎ bizéʼ în apașă occidentală;

֎ boba în bau bidayuh;

֎ boca în portugheză, spaniolă, asturiană, aragoneză, catalană, galiciană, extremaduriană, mirandeză, piemonteză, provensală și venetă, bóca, bòca, båcca în emiliană (bologneză), bocca în italiană, corsicană și liguriană, bocca, boca, buca în lombardă, bocia în ladin, bocje, bočhe în friuliană, boka - בוקה în ladino, boka în kabuverdianu, papiamentu și sãotomeză. boke în valonă, boko în ido, bouco în occitană (provensală), botse, botcha, boche în franco-provensală, bouch în haitiană creolă, bouche în franceză (din medievalul francez bouche, din vechiul francez boche, buche, din latinescul bucca, „obraz; gură”), bouoche în norrmandă (Jersey), bouque în picardă, buca în dalmată și în interlingua, buca, bucca în sardă, bucc, buca (dialect sutsilvan), buocha (dialect puter), bocca (dialect vallader) în romanșă, bucca, vucca în sicíliană, buŝo în esperanto, vocca în napolitano-calabreză;

֎ boms în hlai;

֎ bot (gură de animal, posibil din rădăcina latină vulgară *botum, botulus sau *botium, un împrumut germanic, din francicul *boce, „buton”, din vechiul germanic bozzan, „a bate”, din proto-vest-germanicul *bautan, „a împinge, a lovi”; comparați cu italianul bozza, franțuzescul bosse);

֎ bpàak - ปาก în thai;

֎ bua' în west coast bajau;

֎ burna în lituaniană;

֎ ḇūthu - ٻُوٿُ în sindhi;

֎ buʕ - بق în arabă egipteană;

֎ camactli, camatl în azteză, kamajtli, camatl în nahuatl;;

֎ caru – チャル, caro - チャロ, paro - パロ în ainu;

֎ ceg în velșă;

֎ chhuì - , kháu - în chineză hokkien, chói, ché̤ṳ - în chineză min orientală;

֎ chiʼ în maya yucatecă;

֎ cî în kanuri;

֎ cocot, cangkem în javaneză;

֎ craos (bot de animal sau peiorativ pentru gură) în galică scoțiană;

֎ cúcən în klallam;

֎ cyupa - च्युप în sanscrită;

֎ da în bambara;

֎ dahan - دهن în persană (colocvial sau arhaic), dahon - даҳон în tadjică,

֎ dān - دان în alviri-vidari;

֎ dap - دپ, daf - دف în baluchi;

֎ dem - دەم în kurdă centrală;

֎ dev în kurdă;

֎ dhambur în yagara;

֎ duhun, dama în tat;

֎ dukhál în țigănească;

֎ ëghiz - ئېغىز‎ în uigură;

֎ ẹnu în joruba;

֎ eskaharant în nottoway-meherrin;

֎ ən-imun în jarawa;

֎ əŋg - ыӈг în nivkh;

֎ fā - فا în arabă marocană, fam - فم‎, fu - فو‎, fah - فاه‎ în arabă, famm - فَمّ în arabă hijazi, fomm în malteză, fumm - فم în arabă marocană;

֎ fek în zazaki;

֎ futs - (ふぅちぅ) în miyako, futsï - (ふつぃ) în yaeyama;

֎ gab, geggie în scots, gob în manx;

֎ gãba în cașubă, gęba în poloneză, guba în sorabă de jos, huba în sorabă de sus;

֎ ganow în corni, genau în velșă, genou în bretonă, góll, goule în gallo;

֎ gémmiñ în wolof;

֎ gojë în albaneză (din proto-albanezul *gougula, „gură”, din *gau, „vorbește, emite un sunet”, + *gula, „gât”, din *gʷl-, gradul zero al proto-indo-europeanului *gʷel-, „gât”);

֎ Gosch în șvăbească, Gosche în germană alemannică și în franconiană de pe Rin, Gosche/Gosch/Gusche în germană, Goschn în bavareză, Gusche în germană centrală orientală (de etimologie necunoscută, vezi GoscheîDuden online);

֎ gueule (bot de animal) în franceză;

֎ gură în aromână, română și megleno-română, gúrę în istro-română;

֎ gusu în fijiană;

֎ gutu în samoană;

֎ haha în rapa nui;

֎ ḥaleg - حلگ în arabă irakiană, ḥalj - حلج în araba golfului, ħalq în malteză;

֎ hau2 – , zeoi2 - în chineză cantoneză;

֎ -hskahręw, -ihskahręw în tuscarora;

֎ i în dakota, ii în winnebago;

֎ ibun în tetum;

֎ ichokhalbi în alabama;

֎ imi în kabilă;

֎ indan în puyuma;

֎ indoon în odsibva;

֎ ip - coreană;

֎ irubudara în tiwi;

֎ iti în chickasaw;

֎ ivici în kanakanabu;

֎ îmi - ⵉⵎⵉ în central atlas tamazight;

֎ îuru în tupinambá;

֎ jawai în kanowit;

֎ jẽnky în kaingang;

֎ juru în guaraní;

֎ jykyrgyn - йыкыргын în vhukchi;

֎ ka - 𒅗 în sumeriană;

֎ kabang în kimaragang, lotud, sabah bisaya și tambunan dusun, kavang în timugon murut, kabang, kavang, munung în tagal murut și rungus;

֎ kæft în daneză, käft în suedeză, kjaftur (vulgar) în islandeză, kjaftur în feroeză, kjeft în norvegiană (din vechiul norvegian kjaptr, „maxilar; fălci căscate”);

֎ ḳal - кӀал în avară;

֎ kamwa în chichewa;

֎ kanua în kikuyu;

֎ kaṭa - කට în singaleză;

֎ kha - dzongkha în tibetană, kurtöp, sikkimeză, kha – , kha - în msherpa;

֎ khéu - , choi - în chineză hakka;

֎ khuʼchuk în atong (India);

֎ kinywa în swahili;

֎ kip - în coreeană;

֎ kö - қө în ket, kom - ком, ʒyx - дзых în osetă;

֎ koyṃ în tochariană B;

֎ krö în bribri;

֎ kuchi -(くち) în okinawană, japoneză și Kunigami;

֎ kumunwa în luhya;

֎ kurga - курга în moksha, kurgo - курго în erza;

֎ kʼal - кӏал în avară;

֎ laka în aimară;

֎ laloka - лалока în slavonică bisericească veche;

֎ laway în sakizaya;

֎ lemò în griko;

֎ Letschn în bavareză:

֎ łòmų́ną în taos;

֎ mada în makiană occidentală și în ternate;

֎ māngai, waha, pūahatanga în maori;

֎ maot în bislama;

֎ Maul (bot de animal) în germană și în germană de Pensilvania (din medievalele germanice mūl, mūle, „bot, gură”, din vechiul germanic *mūl, mūla, „bot”, din proto-germanicele *mūlą, *mūlō, „bot”, din proto-indo-europeanul *mū-, „buze, bot”: înrudit cu olandezul muil, „bot”, danezul mule, „bot”, frizonul occidental mûle, „gură”, germanicul alemannic Muul, „gură”);

֎ maus în tok pisină;

֎ May în bavareză;

֎ mdon în abenaki:

֎ mhutu - म्हुतु în newar;

֎ miệng, mồm în vietnameză;

֎ mitōn în cree de câmpie, mitoon – ᒥᑑᐣ în cree de pădure;

֎ moca, môca - ᱢᱚᱪᱟ în santali;

֎ mŏət - មាត់ în kmeră;

֎ mofo în sranan tongo;

֎ molomo în sotho și în tswana;

֎ Mond în franconiană centrală și în luxemburgheză, mond în afrikaans, neerlandeză, flamandă occidentală și zeelandeză, móndj, mónd în limburgheză, moond în saxonă de jos neerlandeză, mud în volapük, muður, munnur în feroeză;

֎ monɔkɔ în lingala;

 

12643075281?profile=RESIZE_400x

An illustration of the inside of a human mouth, with cheeks cut and lips pulled back (o ilustrare a interiorului unei guri umane, cu obrajii tăiați și buzele trase înapoi)

 

֎ mooth în scots, mouth în engleză (din medievalul englez mouth, din vechiul englez mūþ, din proto-vest-germanicul *munþ, din proto-germanicul *munþaz, „gură”, din proto-indo-europeanul *ment-, „a mesteca; maxilar, gura”; cognat sau înrudit cu mooth în scots, „gură”, frizonele de nord müd, müth, müss, „gură”, frizonul occidentală mûn, „gură”, olandezele mond, „gură”, muide, „gură der râu”, germanicul Mund, „gură”, suedezul mun, „gură”, norvegianul munn, „gură”, danezul mund, „gură”, feroezele muður, munnur, „gură”, islandezul munnur, „gură”, goticul munþs - 𐌼𐌿𐌽𐌸𐍃, „gură”, latineștile mentum, „bărbie”, mandō, „a mesteca”, greceștile antice mástax - μάσταξ, „fălci, gură”, masáomai - μασάομαι, „a mesteca”, albanezul mjekër, „bărbie, barbă”, velșul mant, „osul maxilarului”, hititul mēni, „bărbie” etc.);

֎ moüł în vilamoviană, moyl - מויל‎ în idiș, muil în neerlandeză, mûle în frizonă occidentală;

֎ moʼa în hopi;

֎ mũh - منہ‎, mukh - مکھ‎ în urdu, mũh - मुँह, mũh - मुंह, mukh - मुख în hindusă, mukh - मुख în marathi, mukh - মুখ în assameză, mukh - মুখ în bengaleză, mukh - મુખ în gudjarati, mukha - मुख în sanscrită, muh în hindusă fiji, Muhl în franconiană centrală, muie în română (vulgar, din țigănescul muj, „față, gură; sex oral”), muj în țigănească (din sauraseni prakritul muha - 𑀫𑀼𑀳, din sanscritul mukha – मुख, înrudit cu mũh - मुँह în hindusă și mū̃h - ਮੂੰਹ în punjabi etc,), mukh - मुख marathi și în nepaleză, mukh - মুখ în assameză, mukh - ਮੁਖ, mū̃h - ਮੂੰਹ în punjabi gurmukhi, mukh - મુખ în gujarati, mukh -مکھ , mū̃h - مونہ în punjabi shahmukhi, mukha - मुख în sanscrită, mukhô - ମୁଖ în odia, mukhṛau मुखड़ौ, mū̃ḍau - मूंडौ în rajasthani, mukhu - مک în sindhi, mukó - ꠝꠥꠈ în sylheti; mulut în brunei malay, indoneziană, malai;

֎ mun în suedeză, munn în norvegiană, munnur în islandeză, Mund în germană (din medievalul germanict munt, din vechiul germanic înalt mund, din proto-vest-germanicul *munþ, din proto-germanicul *munþaz, din proto-indo-europeanul *men-; înrudit cu germanicul de jos Mund, olandezul mond, englezescul mouth, danezul mund), mund în daneză și în vechea germană, munn în elfdaliană și în norvegiană, munnur în islandeză;

֎ munoko în kongo;

֎ muntung în balanta-ganja;

֎ munþs - 𐌼𐌿𐌽𐌸 în gotică, mūþ în vechea engleză;

֎ muromo în shona;

֎ mute în letonă și în latgaliană, mūth în saxonă veche;

֎ Muul în germană de jos și în germană alemannică, muul în zeelandeză (bot de animal sau vulgar), Muule în frizonă Saterland;


12643075895?profile=RESIZE_400x

Mund

 

֎ ñañ - ӈаӈ în nganasan;

֎ nasrai în lituaniană (derogativ);

֎ neall’m – ня̄лльм în sami kildină;

֎ ngaay, ngay în gamilaraay;

֎ ngabas în saisiyat;

֎ ngali în aguindanao, ngany în wiradjuri, ngari' în iranun și în maranao, ngayo în tsou, ngibiR în kavalan, ngimot bikol central. Ngiwat în Ilocano, ngoyos în amis, nguduy în rukai, ngulus în bunun, ngusuu în saaroa, ngutu în tongan;

֎ njäʹlmm în sami skolt, njaelmie în sami de sud, njálbmi în sami de nord, njälmi în sami inari;

֎ noore în moore, nõorɛ în farefare, nōru - నోరు în telugu;

֎ nqwaq în atayal;

֎ nu în ewe;

֎ nya' – няʼ, nya'n – няʼн în tundra nenets;

֎ ŋaːndal în alawa;

֎ ogʻiz în uzbecă;

֎ ogwa în borôro;

֎ okana în ndonga;

֎ öm - ӧм în komi-permiacă;

֎ onu în igbo;

֎ oos - оос în altaică de sud, ooz - ооз în kârgâză (din proto-turcicul *āgïŕ);

֎ ōs în latină;

֎ p - 𐤐 în feniciană, p - 𐎔 în ugaritică;

֎ pa:cap - ပါးစပ် în birmaneză;

֎ pàak – ပၢၵ် în shan, pǎak - ᥙᥣᥐᥱ în tai nüa, ṗaak - ᦔᦱᧅ în lü;

֎ pabah - ꨚꨝꩍ în cham orientală;

֎ pác în în tày, pak - 𑜆𑜀𑜫 ahom, p̄āk - ป̄าก în saek, pāk - ປາກ în laoțiană;

֎ pāṅ - ပါၚ် în mon (din proto-mon-kmerul *paaŋ, „gură; deschidere”);

֎ pastʹ - пасть în rusă (bot de animal, din vechiul slav estic pasti - пасти, din proto-slavicul *pàsti, „a cădea”), paszcza în poloneză (bot de animal);

֎ pe - פֶּה în ebraică;

֎ p̌ici – პიჯი în laz;

֎ ṗiri - პირი în gruzină;

֎ pû - 𒅗 în akkadiană;

֎ pummā - ܦܘܼܡܵܐ în asiriană neo-aramaică;

֎ pysok – писок în rusină carpatină;

֎ qaneq în groenlandeză și în yup'ik, qaniq în inupiaq, qaniq ᖃᓂᖅ în inuktitut;

֎ qədxʷ în lushootseed;

֎ qəv în talysh;

֎ qhov ncauj în hmong blanc;

֎ qö - қө în ket;

֎ quwaq în taroko;

֎ qʼacʼ - кьацӏ în lak;

֎ rax - рах în yagnobi;

֎ ro - ⲣⲟ, rōou - ⲣⲱⲟⲩ în coptică;

֎ roko în lokono;

֎ rot - рот în bielorusă, komi-ziriacă, rusă, rusină carpatină și ucraineană (din proto-slavicul *rъtъ, probabil înrudit cu proto-slavicul *ryti „a îngropa, a săpa”);

֎ sangi în pangasinan;

֎ śăvar - ҫӑвар în ciuvașă, siv - сив în budukh și în lezgină;

֎ Schnure în germană alemannică, Schnüß în franconiană centrală;

 

12643076467?profile=RESIZE_400x

Рот (rot)

 

֎ simi în quechua;

֎ stóma - στόμα în greacă;

֎ sū în livoniană;

֎ sūp - сӯп în mansi de nord;

֎ suu în estonă, finlandeză, ingriană, kareliană, veps, võro și votică (din proto-finnicul *suu, din proto-uralicul *śuwe, „gur-ă”, rudă sau cognat cu ungurescul száj);

֎ száj în maghiară (din aceeași rădăcină proto-uralică *śoxi, „gură” sau *śuwe, „gură”);

֎ taa, naparta în kaurna;

֎ temm - تم în arabă nord-levantină, temm, tomm تم în arabă sud-levantină;

֎ thok în dinka;

֎ toṇḍa - तोंड în konkani și în marathi;

֎ tore în ngarrindjeri;

֎ tsi în ǃkung, tsy - în chineză wu;

֎ tthoúma - τθούμα, t̒oúma – τ̒ούμα în tsakoniană;

֎ tti - ってぃ, ttibuni - ってぃぶに în yonaguni;

֎ tunggilo în gorontalo;

֎ umlomo în zulu, swazi și xhosa;

֎ umša - умша în mari;

֎ umunwa în ruanda-rundi;

֎ uš° - ушв în tabasaran;

֎ usta - уста în bulgară, macedoneană, rusă (poetic), rusină carpatină, sârbă și sârbo-croată, ústa în cehă și în slovacă, usta în bosniacă, poloneză, sileziană și slovenă, ustá în țigănească (din proto-slavicul *usta, „gură”, din proto-indo-europeanul *h₃éh₁os, „gură”);

֎ vaha în tahitiană;

֎ vava în malgașă;

 

12643076690?profile=RESIZE_710x

Cuvântul gură în câteva limbi

 

֎ vāy - வாய் în tamilă, vāya - വായ în malaialam;

֎ vivi, ngoso în yami;

֎ vocche în tarantino;

֎ vom - вом în komi;

֎ vusny - вусны în bielorusă;

֎ waha în hawaiiană;

֎ wêwa în palu'e;

֎ wün, wən în mapudungun;

֎ xašm - خشم‎ în arabă;

֎ xwlë - خوله în paștună;

֎ ym - ым în udmurtă;

֎ ž:omoχ - жӏомох în udi;

֎ źɛ - жьэ în kabardiană, žɛ - жэ în adighe;

֎ zui - , kǒu - în chineză, zuǐ - , kǒu - , zuǐbā - 嘴巴 chineză mandarină, zui2- () chineză jin, zuy – зуй, ku - ку chineză dungan.

 

 Continuare la: 

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-gura-2

 Întreg articolul este și la:

https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/06/jocuri-de-cuvinte-gura.html

Articolul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - gură.pdf

 

 

CN

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – GARA DIN SATU MARE în Hobby-Club Cronopedia
Acum 8 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu CULTURĂ PRIN MEDALISTICĂ – INSIGNELE DE BASTON – CASA „PEȘTERA” în Hobby-Club Cronopedia
Acum 20 ore
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4087. rime: fine / colosale
 Rime: împuşcat / subiect
Acum 20 ore
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4087. rime: fine / colosale
Tema : OUĂ
 
UNUI CONFRATE
 
Cin'  te-a pus să ciocneşti ouă
Care nu îţi aparţin?
Sigur, te-ai dres…
ieri
ELENA AGIU-NEACSU a postat o discuție
   UNOR DAME DE MORAVURI UŞOARE Deşi se cred colosale,Tigve le răsună goale,Dar cu gesturi tandre,…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție
SUPĂRARE O puiculiță se plânge,Din ochi lacrima îi curgeCă decând e lună nouăN-are cocoș... tare-n…
ieri
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4085. rime: mare / înfruptă
Tema : OUĂ
ieri
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4085. rime: mare / înfruptă
 
Rime: bine / potroace
 
UNEI VEDETE CE ŢINE LA SILUETĂ
 
De sărbători s-a dres bine
Cu sarma,…
ieri
ELENA AGIU-NEACSU a postat o discuție
   UNUI PARVENIT FUDUL Cum ajunse iarăşi mareDupă o crâncenă luptă,Astăzi iarăşi se înfruptăŞi îşi…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție
ÎN ACEIAȘI BANI Românașului îi placeȘi la ciorba de potroaceCă-n aceiași bani, vezi bine,Bagă în…
ieri
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4083. rime: mierea / timpului
Rime: bine / potroace
ieri
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4083. rime: mierea / timpului
 Tema: MAI
 
PLOUĂ-N MAI, AVEM MĂLAI
 
Iarăşi plouă cu găleata,
Creşte ceapa şi salata;
Cum s-ar…
ieri
Mai Mult…
-->