Jocuri de cuvinte - Hamlet

 

          Jocuri de cuvinte - Hamlet          De la Shakespeare la „cătun”)          Geografie lingvistică          Cătun          Moto: „Cu ce am idolatriza, noi, românii, Istoria? Descindem dintr-unul din neamurile cele mai numeroase din lume și praful s-a ales de el; nici măcar limba, nu i se mai cunoaște.” Mircea Eliade în „Căderea în istorie” (1952)	Toți știți de Hamlet, prințul Danemarcei, din una din capodoperele dramaturgului William Shakespeare, Hamlet. Deși prima reprezentație datează din jurul anului 1600, textul tragediei a fost publicat pentru prima oară doar în 1603. Din această tragedie provine tirada filozofică: „a fi, sau a nu fi, aceasta e întrebarea”, devenită ulterior celebră și foarte des citată.		          Puteți vedea piesa în interpretarea teatrului Mihai Eminescu din Botoșani (https://www.youtube.com/watch?v=tgfQ3-WdnvE), putând opta și pentru teatrul radiofonic (https://www.youtube.com/watch?v=7N7OkqLNuFc), o înregistrare din anul 1963. Dar să lăsăm prințul Danemarcei în pace...	Oare cum s-ar traduce „hamlet”? Fraților, reprezintă un loc și nu o „locație”, fir-ar a naibii ea de „romgleză”! Interesant e că în multe limbi cuvântului „cătun” i se spune „hamlet”! Vine de la „hamlet” sau „hamelet” din engleza evului mediu, împrumutat de la vechiul cuvânt francez „hamelet”, un diminutiv al vechiului cuvânt francez „hamel” (cuvântul francez modern  „hameau” – „„cătun”), la rândul său diminutiv al vechiului cuvânt francez ham, de origine germană. Cuvinte înrudite (cognate) sunt cuvântul englez „home”, cuvântul olandez „heem”, cuvântul german „Heim”, vechiul cuvânt englez „hām”. Dar germanii au și „dorf”! În geografia britanică, un cătun este considerat mai mic decât un sat și fără biserică! 	Noi folosim „cătun”, explicat în DEX astfel: „cătún sn [At: I. GOLESCU, C. 240 b / V: ~nă sf, cot~, cotúnă sf, cut~ / Pl: ~e, ~uri / E: cf alb, srb katun] 1 Așezare arhaică a păstorilor români. 2 Sat de munte. Grup izolat de case țărănești. 4 Sat mic (fără biserică), aparținând, administrativ, de un sat vecin. 5 Subdiviziune a comunei rurale. 6 (Ban) Mahala în jurul (sau în apropierea) unui oraș. 7 Grup de case păstorești. 8 Colibă ciobănească. 9 Locuință pentru porcari și pescari Si: bordei Cf hodaie. 10 (Îvp; îf cătună) Cuptor improvizat, săpat în pământ. Cf cotlon. 11 (Pex) Vizuină. 12 Loc gol, înconjurat de copaci. 13 Hățiș. sursa: MDA2 (2010)”. 		Și zicem că provine din albaneză și din sârbă! Chiar și sârbii, care îi zic chiar „hamlet” (Хамлет)! Să fiu al naibii de mai înțeleg ceva! Corect ar fi că al nostru cuvânt cătun este un cuvântde substrat balcanic, asemănător sau achin  cu cuvântul albanez katund (varianta nordică/gheg katûn), sau posibil derivat din acesta. Indicator al unui cătun (Hameau de Méry, 08130, Chuffilly-Roche, Franța), unde în 1996 am luat cina cu prietenul Boileau, colonel francez, fost coleg la cursul din Hamburg din 1978, la o fermă (Ferme de   Méry) 	          Probabil cuvântul cătun este de origine balcanică, posibil iliră și în cele din urmă indo-europeană, dar este un cuvânt mult disputat cu numeroase și variate etimologii încercate. Se găsește și în multe limbi slave balcanice, precum katun în sârbo-croată („cătunul păstorilor”), asociat în mod tradițional cu ciobanii vlahi, katun și katunar în bulgară etc., acum arhaice.	          În diferite limbi cătunului i se zice:

Cuvântul cătun în diferite limbi
Pe scurt, cătunului îi zic: albanezii katund, azerii oba, bosniacii hamlet, bielorușii chutar (хутар), bulgarii mahala (махала), cehii vesnička, corsicanii paisolu, croații naselje, danezii hamlet, englezii hamlet, estonienii alevik, finlandezii Hamlet, francezii hameau (cum am scris), frizonii buorskip, galezii pentrefan, germanii Weiler, grecii chorioudáki (χωριουδάκι), gruzinii hamlet’i (ჰამლეტი), hausenii prin Nigeria alƙarya, evreii shtetl (שטעטל), igboenii de prin Nigeria hamlet, irlandezii hamlet, islandezii Hamlet, italienii borgo, japonezii ハムレット (Hamuretto), latinii hie, letonii ciems, lituanienii kaimelis, macedonenii Hamlet (Хамлет), norvegienii grend, olandezii gehucht, polonezii Hamlet, portughezii Hamlet, rușii derevushka (деревушка, adică sătuc), dar și Gamlet (Гамлет), sârbii Hamlet (Хамлет), slovacii dedinka, slovenii zaselek, spaniolii caserío, suedezii by, turcii köy, ungurii Hamlet, (ca să nu mai faceți bășcălie de orașul de pe Valea Prahovei, studiați-i, de-ai nabii, etimologia, că era „cătunul beiului”!), ucrainenii khutir (хутір). Să fi rămas noi la „cătun” de-ai dracului? Na, că au și albanezii kotund, Împrumutat din grecescul bizantin katoûna - κατοῦνα, „cortul soldaților, tabăra de corturi”). Orel îl derivă ca fiind compus din ka, „în afară, din”, și tund, „a scutura, a legăna”, presupus un calc al slavicului de sud *kolyba, „colibă”, etimologic popular din *kolybati, „a scutura”. Cu toate acestea, slavicul este de fapt un împrumut din grecescul antic kalúbē -καλύβη, „colibă, cabană”. Probabil! Mai gândiți-vă dacă recitiți citatul sau mai bine cartea din care e luat (Eliade, „Căderea în istorie). (la https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/11/30/gratiela-benga-mircea-eliade-caderea-in-istorie/)!
Aveți fișierul în format pdf: Jocuri de cuvinte - Hamlet.pdf Să fiți iubiți! Constantin NIŢUnitu.constantin@yahoo.com constantin.nitu@g.unibuc.ro
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->