Jocuri de cuvinte - Hamlet
(De la Shakespeare la „cătun”)
Geografie lingvistică
Moto: „Cu ce am idolatriza, noi, românii, Istoria? Descindem dintr-unul din neamurile cele mai numeroase din lume și praful s-a ales de el; nici măcar limba, nu i se mai cunoaște.” Mircea Eliade în „Căderea în istorie” (1952)
Toți știți de Hamlet, prințul Danemarcei, din una din capodoperele dramaturgului William Shakespeare, Hamlet. Deși prima reprezentație datează din jurul anului 1600, textul tragediei a fost publicat pentru prima oară doar în 1603. Din această tragedie provine tirada filozofică: „a fi, sau a nu fi, aceasta e întrebarea”, devenită ulterior celebră și foarte des citată.
Dar oare cum s-ar traduce „hamlet”? Dragii mei, reprezintă un loc și nu o „locație”, fir-ar a naibii ea de „romgleză”! Interesant e că în multe limbi cuvântului „cătun” i se spune „hamlet”! Vine de la „hamlet” sau „hamelet” din engleza evului mediu, împrumutat de la vechiul cuvânt francez „hamelet”, un diminutiv al vechiului cuvânt francez „hamel” (cuvântul francez modern este „hameau” – „„cătun”), la rândul său diminutiv al vechiului cuvânt francez ham, de origine germană. Cuvinte înrudite (cognate) sunt cuvântul englez „home”, cuvântul olandez „heem”, cuvântul german „Heim”, vechiul cuvânt englez „hām”. Dar germanii au și „dorf” pentru sat sau sătuc! În geografia britanică, un cătun este considerat mai mic decât un sat și fără biserică!
Noi folosim „cătun”, ba l-am exportat și în Polonia, în Slovacia, dar și în Cehia, explicat în DEX astfel: „cătún sn [At: I. GOLESCU, C. 240 b / V: ~nă sf, cot~, cotúnă sf, cut~ / Pl: ~e, ~uri / E: cf alb, srb katun] 1 Așezare arhaică a păstorilor români. 2 Sat de munte. Grup izolat de case țărănești. 4 Sat mic (fără biserică), aparținând, administrativ, de un sat vecin. 5 Subdiviziune a comunei rurale. 6 (Ban) Mahala în jurul (sau în apropierea) unui oraș. 7 Grup de case păstorești. 8 Colibă ciobănească. 9 Locuință pentru porcari și pescari Si: bordei Cf hodaie. 10 (Îvp; îf cătună) Cuptor improvizat, săpat în pământ. Cf cotlon. 11 (Pex) Vizuină. 12 Loc gol, înconjurat de copaci. 13 Hățiș. sursa: MDA2 (2010)”.
Și zicem că provine din albaneză (alb) și din sârbă (srb)! Cum naiba renunțară albanezii la el, zicându-i acum „fshat i vogël” nu-mi explic! Chiar și sârbii, care îi zic chiar „Хамлет” (hamlet)! Să fiu al naibii de mai înțeleg ceva! Că bosniacii îi zic hamlet, bulgarii махала (mahala), cehii vesnička, corsicanii paisolu, croații naselje, danezii hamlet, estonienii alevik, finlandezii Hamlet, francezii hameau (cum am scris), frizonii buorskip, galezii pentrefan, germanii Weiler, grecii χωριουδάκι (chorioudáki), hausenii prin Nigeria alƙarya, evreii שטעטל (shtetl), igboenii, tot în Nigeria, hamlet, islandezii Hamlet, italienii borgo, japonezii ハムレット (Hamuretto), latinii hie, macedonenii Хамлет (Hamlet), olandezii gehucht, polonezii Hamlet, portughezii Hamlet, rușii деревушка (derevushka, adică sătuc), sârbii Хамлет (Hamlet), slovacii dedinka, slovenii zaselek, spaniolii caserío, suedezii by, turcii köy (ca să nu mai faceți bășcălie de orașul de pe Valea Prahovei, studiați-i, de-ai nabii, etimologia, că era „cătunul beiului”!), ucrainenii село (selo, adică sat). Să fi rămas noi la „cătun” de-ai dracului? Mă îndoiesc! Mai gândiți-vă dacă recitiți citatul, dar și mai bine cartea din care e luat (Mircea Eliade, „Căderea în istorie” – click și descărcați „ceva”)! Și cine poate traduce cuvântul „cătun” în sanscrită om s-a făcut! Să mi-l trimită și mie!
Să fiți (prea)iubiți!
Constantin NIŢU (Gheorgheso<h>n. Gheorghevici sau ibn al Gheorghe...)
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
-->
Comentarii
a) Dialog Hamlet – Polonius
********************************
Polonius: Ce mai face domnul meu Hamlet?
Hamlet: Slavă Domnului, bine.
Polonius: Mă mai cunoașteți?
Hamlet: Ești un negustor de pește.
Polonius: Eu?
Hamlet: Măcar de-ai fi la fel de cinstit.
Polonius: Cinstit?
Hamlet: A fi cinstit înseamnă să fii un om ales din zece mii. Căci dacă soarele cu al său sărut prăsește viermi și într-un câine mort, dară-mi-te câand e vorba de un hoit bun de sărutat. Ai cumva o fată?
Polonius: Am.
Hamlet: N-o lăsa să umble-n soare.
Polonius: Ce vreți să spuneți? Ce citiți, milord?
Hamlet: Vorbe, vorbe, vorbe…
Polonius: Și despre ce e vorba?
Hamlet: Între cine și cine?
Polonius: Adică ce citiți…
Hamlet: Bârfe! Închipuie-ți: scriitorul ăsta nemernic pretinde că bătrânii au bărbile cărunte, cei mai apoși ochi, cele mai fleșcăite șunci și sunt de-o desăvârșită lipsă de duh. Ceea ce, domnule, nu ar trebui să fie pus pe hârtie.
Polonius: Nu ați vrea să ieșiți din atmosfera asta?
Hamlet: Unde? Unde? În mormânt?
Polonius: Da… Asta înseamnă să schimbați aerul… Permiteți-mi să-mi iau rămas bun.
Hamlet: Nici nu poți, domnule, să-mi iei altceva de care m-aș despărți mai bucuros decât viața… decât viața… decât viața!
b) Monolog Hamlet:
**********************
„A fi sau a nu fi, aceasta e întrebarea. Mai nobil e să rabzi în cuget, oare, săgeți și praștii ale ursitei rele, sau apucând o armă, să curmi al restriștilor noian? Să mori… să dormi… Nimic mai mult. Și printr-un somn să știi că pui sfârșit durerii sufletești și-atâtor mii de alte suferințe ce sunt a cărnii parte. E o-ncheiere chiar foarte de dorit. Să mori… să dormi… să dormi… Dar cine știe? Să visezi. Aici e greul. Ce fel de vise ne vor cerceta în somnul greu al morții când ne vom fi desprins din bâlciul omenesc? E tocmai ce ne-ndeamnă a șovăi, și-aici e teama care dă năpastei un trai atât de lung. Cine-ar mai sta să-ndure bătrânețea, biciul acestor vremuri, urgia asupririi, jignirea adusă numelui de om, durerea dragostei ne-mpărtășite,disprețul pentru tot ce-I bun in om......”
Statistic vorbind, este cea mai ecranizată “bucată literară” din istoria omenirii, după… “Cenuşăreasa”. Una dintre replicile sale este cea mai rostită de “vulg” din toată istoria teatrului – chiar dacă, dintre aceia care o “replică”, mulţi nu au văzut niciodată piesa şi, probabil, nici nu cunosc provenienţa cuvintelor pe care le folosesc. “A fi sau a nu fi? – aceasta-i întrebarea...” s-a rostit, vreme de patru secole şi un deceniu, în toate cheile, ca şi cum încărcătura shakespeariană iniţială nu ar fi fost de ajuns (deşi e grea de sensuri) şi trebuia să-i mai adăugăm ceva din spiritul ludic al omului.
E-adevărat că-s trădători venali,
Ba chiar mai mult, de-a dreptul criminali...
Şi putem să dăm oricât din gură,
Nici pe-atât nu le-ncurcăm măsură;
De ce? Simplu, chiar de-i duce minte,
Nu văd decât ieslea dinainte!
Respect!
„To be or not to be?”
Aceasta-i întrebarea....
un cătun lipsit de "Hamlet"...
... şi un Hamlet fără "cătun"
Vă mulţumesc domnule Niţu pentru frumoasa şi interesanta incursiune hamletiană!
Succes, pasărea mării! „Sapă, fântânare, sapă! Tot vei da cândva de apă!”
Aștept! Aici!