Jocuri de cuvinte - iarnă

Jocuri de cuvinte - iarnă

Geografie lingvistică

 

 

 

          Iarnă

 

          Moto: „Mi s-a spart, Doamne, liniștea-n bucăți/ Și mi-a rămas doar umbra ei în mână,/ Pleacă toamna peste alte hărți,/ Pleacă toamna, nu vrea să rămână...” (Nicolae Nicioară-Horia, „Pleacă toamna...”)

 

Din DEX '09 (2009) aflăm că iarnă s. f., ierni pl., este anotimpul cel mai friguros, care urmează după toamnă și precedă primăvara, cuprins între solstițiul (din francez solstice, din latinescul solstitium) de la 22 decembrie și echinocțiul (din francezul équinoxe, din vechiul francez equinoce, din latinul medieval equinoxium, din latinescul aequinoctium, din aequus, „egal” + nox, „noapte”, când ziua este egală cu noaptea) de la 21 martie. Este moștenit din latinul hiberna [tempora], din hībernum, din hībernus, din proto-indo-europeanul * ǵʰey-m-r-ino-, din * ǵʰey-, echivalent cu hiems, „iarnă, frig, ger”, + -rnus, sufix.

În alte limbi iarnă se traduce prin:

āʒən - аʒын în abhază;

calikālaṃ - చలికాలం, śītakālamu - శీతకాలము în telugu;

cheimónas, khjimónas - χειμώνας m în greacă, kheimṓn - χειμών m în vechea greacă;

dimër în albaneză (din proto-albanezul târziu *dimənə < *ðimənə, din proto-albanezul *j́īmanʉh, din proto-indo-europeanul *ǵʰéymōn < *ǵʰeym-, „iarnă”; cognat cu vechiul grec kheimṓn - χειμών, „iarnă”);

dōngjì - 冬天, 冬季 în chineză;

fuyu - ふゆ în japoneză;

gaeaf m în velșă (din galezul medieval gayaful, din vechiul galez gaema, din proto-celticul * gyamo-, din proto-indo-europeanul * ǵʰyem-), geamhradh m în galeză, geimhreadh m în irlandeză (din vechiul irlandez gemred, din proto-celticul *gamur, din proto-indo-europeanul *ǵʰyem-), goañv în bretonă, gwav în cornish, geurey m în manxi;

gyeoul - 겨울 în coreeană;

hai în navajo;

hcaung: - ဆောင်း în burma;

hĕlle - хĕлле în ciuvașă;

hemanta - हेमन्त m în sanscrită;

hibierno m în aragoneză, enviern m în romanșă, hiver m în franceză, hivern m în catalană, ibérru m în sardă, inverno m în galiciană, italiană, portugheză și spaniolă, ivèrn m în occitană, iviernu m în asturiană, nvèrnu m în siciliană, unvier m în friuliană (toate, pe diferite căi, din latinul vulgar *invernum, o modificare a latinului hībernum (tempus), din hībernus,  „de iarnă”, din proto-indo-europeanul *ǵʰey-m-r-ino-, din proto-indo-europeanul *ǵʰey-);

iarnã în aromână, iarnă f în română;

jivend, jevend, ivend, ivendvent, jivénd, nyilény în țigănească (romani);

jmeṙ - ձմեռ în armeană;

khóref - חורף‏‎ m în ebraică;

kipupwe, majira ya baridi, kipindi cha baridi în suaheli;

kış în turcă, kış - кыш în chirchiză, qïš - ҡыш în bașchiră, gyş în turcmenă, qıs - қыс în cazahă, qish - قىش‏‎ în uigură, qish în uzbecă, qış - кыш în tătară, qış în azeră (din vechiul  turcic kış, „iarnă”, din proto-turcicul *kïĺ, „iarnă”);

 

 

Cuvântul „iarnă” în diferite limbi

 

la-dū-nāo - ລະດູໜາວ în laoțiană;

mùa đông - 務冬, đông - 冬 în vietnameză,

musim dingin în indoneziană și în malai;

negu în bască;

övöl - өвөл în mongolă;

réu-doo năao - ฤดูหนาว în thai;

sardī - सर्दी f, jāṛā - जाड़ा m,śiśir - शिशिर m în hindi;

seʔseʔreaʔ - សិសិរៈ, heemɑn, heemɑntaʔ - ហេមន្ត în kmeră;

śiśir - سسر‏‎ m, jāṛā - جاڙا‏‎ m, sarmā - سرما‏‎ m, zimastān - زمستان‏‎ m în urdu;

śiśira ṛtuva - ශිශිර ඍතුව în singaleză;

šitá’ - شتاء‏‎ m în arabă ();

śītakāl - শীতকাল,śīt - শীত în bengali;

taglamig în tagalogă;

takurua în maori;

talv în estonă, talvi în finlandeză; dálvi în sami, tăl - тӑл în khanty de nord, tāl - та̄л în manxi sau mansi, tel - тöв în komi, tél în maghiară, tel - тел în mari de vest, tele - теле în mari de est și în erzia, tələg - тәләг în khanty de est, tĕtə în khanty de sud, tjala - тяла în moksha, tol - тол în udmurtă, töl - тӧл în komi-zyrian, töv - тӧв în komi-permyak (toate, pe diferite căi, din proto-uralicul * tälwä, „iarnă”);

vetur m în feroeză și în islandeză,vinter în daneză, suedeză, norvegiană nynorsk și norvegiană, vínter - װינטער‏‎ m în idiș,  (yi)vintro în esperanto, Wanter m în luxemburgheză, winter în engleză, olandeză (nl), africană (afrikaans) și frizonă, Winter m în germană;

xitokal - শীতকাল, xit – শীত în asameză;

xitwa în malteză;

zamtari - ზამთარი în gruzină;

zëma f în casubă (ramură slavă, în nord-vestul Poloniei), ziema f în letonă, žiema f în lituaniană, zima - зима f în bulgară, macedoneană, rusă și sârbo-croată, zima - зіма f în belarusă, zima f în cehă, poloneză, slovacă și slovenă, zimiston - зимистон în tadjică, zimiston în zazachi, zivistan, zistan - زستان‏‎ în kurdă, zyma - зима f în ucraineană, zyma f în sorba veche, zymæg - зымӕг în osetiană (cele din zona slavă din proto-slavicul *zima, din proto-ondo-europeanul *ǵʰeymeh₂);

zemestān - زمستان‏‎ în persană (din persanul medieval ẕmstʾn' /zamestān/, din proto-indo-iranianul *ȷ́ʰimás, din proto-indo-europeanul *ǵʰyem-).

 

 

Peisaj de iarnă

 

 

Iarna în (c)arte

 

Moto: „... /Iarna e aproape de cuvânt,/ De-a început să ningă cu vocale,/ Nici nu mai știu prin viață unde sunt/ Și cine-aleargă-n urma mea pe cale...” (Nicolae Nicoară-Horia, „Pleacă toamna...”)

 

 

Cu o lună înainte de venirea iernii prevestirea despre plecarea toamnei o dădea amicul Nicolae Nicoară-Horia prin noiembrie în poezia „Pleacă toamna...”, tocmai din Kuppenheim, la 24 noiembrie 2019, cel care ne informa pe 3 decembrie 2019 că a căzut zăpada (romglezii ar zice „the pada”)...

 

       A căzut zăpada...
       Kuppenheim, 3 Dcembrie 2019

 

A căzut zăpada peste casa mea,
Troienindu-mi pașii, gândurile, anii,
Albul ei m-apasă ca o cergă grea,
Precum pe altare sfintele litanii

 

A căzut zăpada, ce cădere înaltă!
Mi-a fost dor de fulgii vălurind sub cer,
Sufletul din mine ca un prunc tresaltă,
Veșnic lui nu-i pasă că afară-i ger!

 

A căzut zăpada pentru-ntâia oară
Și cu ea deodată sus pe Dealuri lin
Murmură Colindul, îngeri parcă zboară:
În curând se naște Fiul Cel Divin!

 

Doamne, ce cuvinte! Cât de luminoase!
A căzut zăpada peste-Acasa mea,
Nimeni nu-i acolo, storurile-s trase,
Dincolo lumina stă-n genunchi și ea...

 

Nicolae Nicoară-Horia

 

       Și ce-aș fi vrut să mă uit cum ninge decembrie... Poate vreți să ascultați scrisoarea la inceput de iarnă  a lui Ducu Bertzi, unde puteți citi și versurile. Și dacă vreți să știți ce prefer eu, treceți la Winter Night Jazz Music...

 

 

Studii..., studii... Meritocrație, taică!

 

       Asta după ce am tot văzut zilele astea perorații multiple despre așa zisa revoluție și când totul demonstrează că a fost eliminată meritocrația și promovați toți cei cu studii și rezultate incerte și totul a fost DEGEABA (... pentru noi luminile s-au stins...)! Acum pot veni colindătorii! Asta pentru că, în amintirile mele, e strașnic iarna pe uliță!

       Cu sau fără zăpadă, să fiți iubiți!

 

     

 

       Constantin Nițu

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;

2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin

nitu.constantin@yahoo.com

 

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – STRADA UNIRII DIN MUNICIPIUL TÂRGU JIU în Hobby-Club Cronopedia
Acum 11 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu CULTURĂ PRIN MEDALISTICĂ – GUGULANII ȘI MUNICIPIUL CARANSEBEȘ DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Produsul de mai sus este o medalie realizată de firma privată orădeană Alex Sztankovits pentru a fi conferit în Hobby-Club Cronopedia
Acum 11 ore
Adrian Scriminț a răspuns la discuția Victor Bivolu CULTURĂ PRIN INSIGNOGRAFIE – BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI din Hobby-Club Cronopedia
Superb. Lecturată cu plăcere. Întâmplător, dar nimic nu este întâmplător în viață, am trecut pentru…
Acum 12 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Acum 12 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Monumentul „Reîntregirea”, denumire alternativă “Întregirea neamului” dezvelit la 24 octombrie…
Acum 12 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
La data de 11 aprilie 2015 s-au împlinit 135 de ani de când Principele Carol I a promulgat legea…
Acum 12 ore
Ioan Muntean – budoarul zorilor (cybersonet XLVIII) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoarul zorilor (cybersonet XLVIII) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton…
Acum 17 ore
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
26. (poezie, cybersonet)

~ ciclul Calendar ~
budoarul…
Acum 17 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - budoarul zorilor (cybersonet XLVIII) în Cronopediada grup
Acum 17 ore
Pop Dorina a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - budoarul zorilor (cybersonet XLVII) în Cronopediada grup
Acum 21 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Strada Unirii din municipiul Târgu Jiu este o importantă magistrală rutieră ce traversează orașul…
ieri
Mai Mult…
-->