Jocuri de cuvinte - ciocârlie
Geografie lingvistică
Prima parte este la adresa:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciocarlie
Ciocârlia în expresii
Moto: „Vreau aripi, pe vecie,/ Să mă înalţ, spre cer,/ Destin de ciocârlie,/ Nu de... elicopter.” (Dor de înălţimi, de Valentin David)
Ciocârlia aparține unei familii de păsări cântătoare din ordinul „Passeriformes” care cuprinde 92 de specii cu corpul de dimensiune mijlocie sau mică. Ciocârliile cântă în zbor, aleargă și își fac cuibul pe sol, unde depun circa 6 ouă pestrițe. La păsările din această familie nu există un dimorfism sexual accentuat, de parcă ar asculta concepțiile neomarxiștilor. Din acest motiv femela, „părinte 2”, se deosebește greu de mascul, „părinte 1”, ciocârlan. Hrana de bază a ciocârliilor o constituie semințele vegetale.
Ciocârlia (Alauda arvensis) intră și în expresii sau în cuvinte compuse. Ați întâlnit mai sus în diferite limbi ciocârlia-de-câmp, dar mai există ciocârlia-de-câmp-surie sau ciocârlia-de-țarină, ciocârlia-de-vânt (specia Alauda arvensis cantarella), ciocârlia-de-Bărăgan (specia Melacocoiypha calandra calandra), ciocârlia-cu-degete-scurte (specia Calandrella cinerea brachydactyla), ciocârlia-moțată (specia Galerida cristata cristata), pe care am prezentat-o într-o imagine.
Mai există ciocârlia-cu-cioc-subțire (specia Galerida cristatas temirostris), ciocârlia-de-pădure sau ciocârlia-de-munte (specia Hullula arborea arborea), ciocârlia-de-pădure-gălbuie sau ciocârlia-unică, ciocârlia-fluierătoare (specia Hullula arborea flanescens), ciocârlia-urecheată (specia Eremophyla alpeotris flava). Detalii despre ciocârlia de câmp citiți la https://ro.wikipedia.org/wiki/Cioc%C3%A2rlie_de_c%C3%A2mp.
Oamenii folosesc expresia „ducă-se sau ducă-s-ar învârtindu-se ca ciocârlia”, pentru Johannis, Ciucă, Bode, Ciolacu, Cîțu, ndemisionatul Helvig și alții, adică „ducă-se să nu se mai întoarcă”, până intrăm în Schengen (vezi la adresa https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-schengen), că ne ostenirăm și noi.
Ciocârlia în (c)arte
Moto: „Cântă, ferecaţi în colivie,/ Soţul - păsărică migratoare,/ Cu nevasta - blândă ciocârlie/ Şi cu soacra - o ciocănitoare!” (Familia tradiţională, de Valentin David)
Scriitorii români au pomenit de ciocârlie. Camilar amintea că „glasurile ciocârliilor păreau prâsnele de argint în zonele senine ale văzduhului”, iar Sadoveanu considera ciripitul ciocârliei un tremurat („Auzi ciocârlia tremurându-și cântecul strălucit, – parcă ar curge din înalt un pârăuaș de lumină și triluri de cristal”).
Eminescu vedea ciocârlia ca un poștaș („Urmărind pe ceruri limpezi cum plutește-o ciocârlie,/ Tu ai vrea să spui să ducă către dânsul o solie”). Veșnicul călător Hogaș amintea de un lăutar vestit („Buruiană era vestit pentru cântecul ciocârliei”). De fapt este vorba de numele unui cântec care imită ciripitul ciocârliei.
La francezi întâlnim cuvântul alouette, moștenit din vechiul francez aloëte, „ciocârlie”, diminutiv cu adăugarea sufixului -ette, aloe moștenit din galicul alauda, „mare cântăreață”. Eugène Fromentin le pomenea încă din 1863 în Dominique: „Soarele, strălucitor și cald, le făcea să cânte pe ciocârlii și părea că le apropie de cer, atât de drepte și atât de sus se îndreptau.” (Le soleil, vif et chaud, faisait chanter les alouettes et semblait les attirer plus près du ciel, tant elles pointaient en ligne droite et volaient haut. [Eugène Fromentin, Dominique, L. Hachette et Cie, 1863, réédition Gründ, page 71]).
L’alouette des champs (ciocârlia de câmpie)
Și Octave Mirbeau, în jurnalul său, amintea de ciocârlie: „Este ceasul fermecător în care ciocârlia se ridică spre cer, castă și triumfătoare, salută cu trilurile și vriele sale tânăra dimineață. (C’est l’heure charmante où l’alouette s’élève dans le ciel, salue de ses trilles et de ses roulades le matin jeune, virginal et triomphant. [Octave Mirbeau, Le Tripot aux champs, Le Journal, 27 septembre 1896]).
Trecem frontiera din Franța spre Germania fără să ne dăm seama, că de, sunt în Schengen, despe care am scris, că uite, vorbitoarea de germană Austria (vedeți cu un clic la www https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-schengen) ne pune piedici. Germanii au cuvântul Lerche, „ciocârlie”, moștenit din medievalul germanic lē̆rche, acesta din vechiul germanic lērahha, fiind cognat, adică „înrudit”, cu vechiul englezesc lāwrice, olandezul leeuwerik și englezescul actual lark.
Colegul Bauer mi-a amintit de o traducere în germană a piesei Romeo și Julieta, de William Shakespeare, în care, în actul 3, scena 5, se scrie: „A fost privighetoarea și nu ciocârlia.” (Es war die Nachtigall und nicht die Lerche.[William Shakespeare: Romeo und Julia, 3. Akt, 5. Szene]).
Tot colegul Bauer mă informează despre Ora femeilor de Christian Graf von Krockow, trimițându-mi citatul: „Soarele strălucește blând, un miros de primăvară condimentează aerul, pițigoii își susțin cântecele, mierlele fluieră și chiar și ciocârliile își încep deja trilurile.” (Die Sonne scheint milde, ein Duft von Frühling würzt die Luft, Rotkehlchen perlen ihre Lieder, die Amseln flöten, und sogar Lerchen tirilieren be eits.“[Christian Graf von Krockow: Die Stunde der Frauen. Bericht Pommern 1944 bis 1947. Nach einer Erzählung von Libussa Fritz-Krockow. 11. Auflage. Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart/München 2000, ISBN 3-421-06396-6, Seite 228. Erstauflage 1988]).
Cum nemții și rușii se înțeleg în cultură, într-o traducere din rusă a romanului Război și pace se scrie: „Pe câmpii se înălțau ciocârliile, ridicându-se una după alta, ca niște bule în apă.” (Auf den Feldern stiegen die Lerchen trillernd auf, eine nach der andern, wie Bläschen im Wasser. [Leo N. Tolstoi: Krieg und Frieden. Roman. Paul List Verlag, München 1953 (übersetzt von Werner Bergengruen), Seite 803. Russische Urfassung 1867]).
Trecerea spre ruși fiind făcută, rușii au pentru ciocârlie cuvântul žavoronok – жаворонок. Cuvântul are două părți, a doua parte, voron – ворон, „corb”, iar prima parte, ža - жа, conține probabil o onomatopee asociată cu alternarea vocalelor cu ruso-bisericescul-slavonic gavranъ – гавранъ, „corb" [Vasmer, Max (1964–1973), „жаворонок”, în Этимологический словарь русского языка, (Dicționar etimologic al limbii ruse, în rusă), tradus din germană și completat de Oleg Trubachyov, Moscova, Progress; ca să vedeți unde au ajuns alții cu digitalizarea].
Ba au mai apărut și жаваранак, жа́йворонок, жа́йвiр, жо́рванок, дже́воронок în ucraineană, жаваранак și жаўрук în bielorusă, zevórnåk în polabă etc. Poetul Vorona știe, că am analizat împreună numele său!
Жаворонок (žavoronok)
De ciocârlii amintea Koval, în romanul La pinul strâmb: „Iar dincolo de grădinile de legume, deasupra câmpiilor, înălţându-se sus spre cer, cântau necontenit ciocârliile.” (А за огородами, над полем, подымаясь высоко в небо, непрерывно пели жаворонки. [Ю. И. Коваль, «У Кривой сосны», 1979 г., НКРЯ]). Și dacă doriți, există și altă denumire populară în rusă pentru ciocârlie, rannnjaja – ptașka - ранняя пташка, „matinala păsărică”.
Continuare la adresa (muzică și onomastică):
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciocarlie-2
Iubitori sau nu ai minunatei ciocârlii, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cândva, undeva, cuiva!
Fișierul în format pdf (descărcați, păstrați, distribuiți!): Jocuri de cuvinte - ciocârlie.pdf
NC
-->
Comentarii
Mulțumesc! E și la mine! Îmbrățișări! Urmează... azil...