Jocuri de cuvinte – negru
Geografie lingvistică
Negru
Moto: „Am rămas cu minţi integre/ Fiindcă-n viaţ-avurăm pile:/ Printre ani cu zile negre/ Fost-au ani cu negre zile.” (Paradoxul supravieţuirii, de Mihai Haivas, din revista "Booklook")
Iată că viața ne obligă să scriem despre un cuvânt românesc, care a creat mare tevatură în lumea sportivă și în cea politică, pentru că arbitrul Colțescu, la întrebarea altui arbitru „care din ei” a răspuns simplu „negrul”. Juca PSG cu o echipă turcă. Jucătorii au ieșit de pe teren. Și toți au sărit în sus că omul ar fi rasist. A intervenit și președintele Turciei.
Ba și ministerul nostru de externe, și federația de fotbal, au răspuns ambiguu, ba a sărit la gâtul arbitrului „românca” Roxana și nu mai știu cum, ministru al sportului în Hexagon. A trebuit să ne apere un fost fotbalist englez de culoare, acum comentator sportiv, care a explicat exact că în limba română există cuvântul negru care nu are conotație rasistă. Ba ne-a apărat limba și un ziarist maghiar care a dovedit că trebuie să îți aperi vecinul când alții îl urăsc.
Așadar, conform dicționarelor, negru, despre obiecte, părți ale unor ființe etc., înseamnă care nu reflectă lumina, care au culoarea cea mai închisă, adică de culoarea funinginii, a cărbunelui, a penelor corbului. Iar rasă neagră este o rasă de oameni cu pielea brună închisă, părul creț și buzele groase, originară din Africa. Jignește pe cineva dicționarul?
MDA2 (2010) precizează etimologia: „E: ml niger, -gra, -grum”. Adică l-am moștenit din cuvântul latin medieval nigrum, acuzativul lui niger, putându-l noi compara cu cuvântul daco-român negru. Negru există și în asturiană, istro-română, leoneză (în nordul Spaniei, în jurul orașului León), megleno-română, aromână.
Explicații în wikționarul englez
Englezii dau în final și explicația de mai sus, „black person”. Ba ne invită cu îndemnul vedeți și (see also), trecând numele în limba română pentru principalele culori existente. Oare alții cum zic acestei culori? Că noi avem pâine neagră, pământ negru (cernoziom, chișai), drum negru (drum de căruță, peste câmp), vin negru, cutie neagră (la avioane), post negru etc, ba și oaie neagră, atât la propriu, cât și la figurat, ca Cîțu (cacofonie intenționată)! Schimbăm ceva, culoare 1, ca la părinte 1?
Așadar, în alte limbi, pentru negru există:
► 'áswad - أسود în arabă, iswed în malteză;
► ʿärža - Ӏаьржа în cecenă;
► aberkan, aɣeggal în chaoui;
► ater în latină, atro în portugheză;
► beciler - бечӏер în godoberi;
► beltz în bască;
► blac, blæc în engleză veche, black în engleză, blaka în sranan;
Marea Neagră?
► box în maiașă iucatecă;
► čáhppes în sami de est, čáppat în sami de nord;
► čeren - черен černo - черно în bulgară, crna - црна în sârbă, černý în cehă și în slovacă, čórny - чорны în belarusă, čorny în sorbă, čórnyj - чёрный în rusă, čornyj - чорний în ucraineană, crn - црн în macedoneană, crn - цр̑н în sârbocroată, črn în slovenă, crna în croată, czarny în poloneză;
► ch’iyara în aimară;
► č̣eʿera - чӀегӀера în avară;
► dam - ດຳ în laoțiană, dam - ดำ, sĕe dam - สีดำ în thai,
► datah în afară;
► dema în sona;
► donker în olandeză;
► doo în manx, du în bretonă, corni și velșă;
► dub în hmong blanc, dubh în galică scoțiană și în irlandeză;
► dulot în abaknon;
► đen, đen thui în vietnameză;
► ebeltaf în kotava;
► etangang, etañañ, etaŋaŋ în naurui;
► eusi în swahili;
► fekete în maghiară (din proto-ugricul *pᴕ̈kkɜ-ttɜ, „negru”);
► fima în bambara;
► gara în turcmenă (vezi kara);
► geom-eun - 검은, geomda - 검다 în coreană;
► gin-oun în dogon;
► har - хар în mongolă;
► hēi - 黑, hēisè - 黑色, wūsè - 乌色 în chineză;
► hideung în sundaneză;
► hitam în indoneziană și în malai;
► hocht în tobi;
► hurа - хура în ciuvașă;
► ʻeleʻele în hawaiiană, ʻereʻere în tahitiană;
► irabura în kinyarwanda;
► ireŋ, cemeŋ, hirěng în javai;
► itim în tagalogă, itom în cebuană (sebuană);
► júodas, juoduma, juoda în lituaniană;
► kālā - کالا în urdu, kālā - काला în hindi, sanscrită și marathi, kālā - ਕਾਲਾ în pandsabi, kalo – কালো, kalô - কাল în bengali, kálo, kalo în țigănească, kāḷũ - કાળું în gudjarati, kaḷu - කළු în singaleză, kôla - କଲା în orija, koóla - ক’লা în assameză;
► kappu - ಕಪ್ಪು în kannada;
► kara - кара în altaică de sud, nogaï, tuvenă, chor, chirghiză și sór, kara în turcă și în găgăuză, kaṟupp - കറുപ്പ് în malaialam, karuppu - கருப்பு în tamilă, kiara - къара în cumucă și în karatchaï-balkară, ӄара în tofalară, qara - қара în cazahă și în bașchiră, qara - قارا în uigură, qara în azeră și în tătară crimeană, qara, qara - кара în tătară, qora în uzbecă (din turcicul otoman kara - قره, din proto-turcicul *kara, „îmtunecat, negru”);
► kawe-yolet în volof;
► kmav - ខ្មៅ în khmeră (cambodgiană);
► kopaíai în pirahã;
► kṛṣṇa - कृष्ण în sanscrită;
► kuroi - 黒い în japoneză;
► lai în aromână și în română (origine incertă; ar deriva din albanezul ljaj, el însuși posibil din latinescul flavus, dar acest lucru este incert și este posibil ca albanezul să fie derivat din proto-română sau aromână; alte teorii sugerează o rădăcină românească *gălai, din latinescul galla sau, alternativ, o etimologie din labes, „vină, defect”, extinzând sensul la „pată” și deci, „negru” sau „întunecat”, dar unii nu sunt de acord; o explicație mai plauzibilă poate fi o relație cu verbul la, „a spăla”, deoarece lai este folosit mai ales pentru a descrie culoarea naturală a lânii rezultată din spălare), ljaj în albaneză;
► łizhin în navajo;
► loaloa în fidji;
Cuvântul negru în diferite limbi
► madow în somaleză;
► mainty în malgașă;
► mangu în maori;
► mávros - μαύρος în greacă;
► meˈmehem în babară de sud-est;
► mélas - μέλας în greacă antică;
► melns în letonă;
► mikárun în tsolyáni;
► mnyáma în svazi, mnyama în zulu;
► moíndo în lingala;
► muˈhan în damară de est;
► mũirũ în kikuyu;
► must în estonă, musta în finlandeză;
► nag po – ནག་པོ în tibetană;
► nak în birmaneză;
► nalla - నల్ల, nallani – నల్లని în telugu;
► ndombe în congoleză;
„A black woman”, explică englezii
► negr - негр în kârgâză, negre în catalană și în occitană, negro în portugheză și în spaniolă, negru în aromână, corsicană, istroro-mână, megleno-română, leoneză, română și asturiană, ñegru în asturiană, nair în romanșă, neir în gallo, neî, nièr în normandă, neri în friuliană, nero în italiană, neru în corsicană, niger în latină, nigra în esperanto și în ido, nigre în interlingua, nìro în istriotă și în napolitană, nìuru în sicíliană, noér în berrichon și în bourbonnais, noer în valonă, noèrt în picardă, noi în bourguignon, noir în franceză (substantiv, adjectriv sau adverb);
► nwa în creolă haïtiană;
► preto în galiciană și în portugheză (formare înapoi din apretar, „a strânge, a comprima”; evoluția semantică la „întuneric” vine prin sensul de „dens” sau „gros”; o altă etimologie comună, dar mai puțin probabilă, sugerată este di latinescul vulgar *prettus, din latinescul pressus), preto, pretu în papiamento, prieto în palenquero și în spaniolă, prietu în asturiană;
► raužo - раужо în erza;
► rresh - ڕهش în kurdă;
► sʹöd - сьöд în komi și în udmurtă, saw - сау în osetă, sawdaa - سوداء, suud - سود în arabă;
► schwaarz în luxemburgheză, schwarz, schwartz în germană, shvarts - שוואַרץ în idiș, swarts - 𐍃𐍅𐌰𐍂𐍄𐍃 în gotică, swarz în germană veche, sweart în engleză veche;
► sew - սև în armeană;
► shachor - שחור în ebraică;
► siya în tătară crimeană, siyah în turcă, siyâh - سياه în persană, siyoh - сиёҳ în tadjică, siyoh în uzbecă, sîya în zazaki;
► sort în daneză, svart în suedeză, svart, sort în norvegiană, svartur în islandeză și în feroeză, swart în afrikaans și în frizonă, zwart în limburgheză și zwart în olandeză;
► šavi - შავი în gruzină;
► šem - шем, šeme - шеме în mari;
► ṭəqur - ጥቁር în amhară;
► tlīltic în aztecă;
► ulareku - куларәку în nganassan;
► xar - хар în calmucă, xara - хара în buriată, iacută și hacasă;
► yana în keciua;
► yibɔ în eve;
► zi în albaneză;
► zraii în gwich’in;
► ʔuliʔuli în tongai.
Negru în viață și în (c)arte
Moto: „Pledând la bară-n ritm alegru,/ Adeseori a demonstrat/ Că dracul, deşi pare negru,/ În fond e alb imaculat. (Avocatul diavolului, de Ica Ungureanu din Alb Umor, aprilie 2012)
Românii și nu numai ei au nenumărate expresii cu culoarea asta. „Ba e albă, ba e neagră” se spune despre o persoană nehotărâtă, care se contrazice, cam ca Bogdan al lui Rareș, care cu un an în urmă critica liberalii, apoi i-a acaparat, care declara că nu primește ciumă roșie în PNL, dar, hop, s-a răzgândit! Amu sunt ali(en)ați, la ordinul președintelui blocului de locatari...
Post negru
„Nici albă, nici neagră” înseamnă fără multe ezitări, cam cum face președintele asociației mele de locatari, care ține partea celor de la scara 1. „Albă, neagră, asta este!” se spune pentru a arăta că un fapt împlinit nu mai poate fi schimbat, ca de exemplu eliminarea la alegeri a Ebei, a lui Ponta sau a lui Moliceanu și mirarea unora de scorul în alegeri al lui AUR, fără a ști că mulți intelectuali de la ei au fost șefi de promoții, absolvind cu diplome de merit, nu ca Velea, care a urmat o facultate de apartament! La consultări, președintele meu de bloc joacă „alba – neagra” cu reprezentanții scărilor la constituirea comitetrului de bloc...,
Modificăm? Jucăm „alba – neagra”?
A nu-i zice cuiva „negri ți-s ochii” înseamnă a nu face nici o imputare cuiva, de exemplu flotantului Petrov, că n-ar avea legătură cu pierderea flotei. „Care aparține rasei negre” se spune despre oamenii care au pielea brună, de culoare închisă, neavând nicio conotație rasistă. Că și Africii i se spune deseori „continentul negru”, deși acolo sunt destui albi.
S-ar putea ofusca și pupila ochiului, că îi zicem uneori „negrul ochiului”. E aia care se poate mări de 20 de ori. Se zice că la un examen un profesor examina o grupă cu 28 de fete și un singur băiat. Profesourul punea o singură întrebare și acum asta era „ce se măprește de 20 de ori când e stimulată?”.
Intră prima fată și o pufnește râsul: Ha-ha-ha! Ai 4 spune profesorul. A doua fată răspunde cu Hi-hi-hi! și ia tot 4. Și tot așa, până intră băiatul și răspunde pupila. Ia 10, după care profesorul îi spune să le spună fetelor toante de afară că ha-ha-ha sau hi-hi-hi se mărește doar de 2 la 5 ori!
Iar dacă hainele sunt de culoare neagră spunem că ne-am îmbrăcat „în negru”, mai ales dacă suntem în doliu după o persoană apropiată. Că există destui ziariști care scriu „negru pe alb”, adică sigur, fără tromboane, adevărat, dar au și alți colegi care „fac albul negru”, adică denaturează spre rău adevărul despre ceva sau despre cineva, ca cei care scriu despre parlamentarii AUR că ar fi de extremă dreaptă! Or fi primit indicații? Și unii ajung directori la TVR!
„A deosebi albul de negru” înseamnă a deosebi binele de rău, că altfel valorăm foarte puțin, „cât e negrul bobului”. Și recunosc că uneori „mi se face negru înaintea ochilor”, adică mă enervez foarte rău când îl aud pe președintele de bloc repetând la infinit „pesediștii de la scara 2” sau pe Cîțu cu necesitatea liberalizării prețurilor! Și precis ne obligă străinii să scoatem din meniu „icrele negre” și să vezi atunci ce se plâng vedetele! Ba mai aud și că Piedone e meritocrat și că Ciuvică-CNN se vrea (n)europarlamentar!
Oare ne obligă ăștia să scoatem din vocabular soiul de struguri și de vin „negru-vârtos” sau strugurele „neagră-bășicată”? Că pentru privatizări pe de-a moaca am primit „cât negru sub unghie”, adică mai nimic sau foarte puțin. Dacă ar dispărea „bursa neagră” sau „piața neagră” nu ar fi bai! Că se vinde și se cumpără și „la negru”, cu preț de speculă nu avem ce zice. Ba DNA a avut și o „listă neagră” cu corupți, listă care s-a cam evaporat pentru cazurile Microsoft și EADS! Și ca recompensă, albita Luluța ajunse la Bruxelles! Și ne va fi impusă și poreședinte!
Nu știm dacă există vreum om care să nu fi fost vreodată „negru de supărare” sau dacă nu i-a fost „inima neagră” când l-a supărat cineva foarte tare... Și mai am prieteni și colegi care „văd totul în negru”, caracterizați de pesimism, mai ales în relația cu americanii, cu care facem schimb echitabil: noi lre dăm banii ăînainte pe armamente, ca la curve, iar ei nu ne dau viza, ci doar șapca!
Că da, se mai întâlnesc printre noi oameni „negri la suflet”, „negri la inimă” sau „negri în cerul-gurii”, ca măgarul unde vrea el, răi, neîndurători. Și e vai de capul nostru dacă bate „vântul negru”, acel vânt de apus, care aduce uscăciune, poreclit și sărăcilă. Dar ne vindecă Cîrstoiu.
Și, doamne ferește, acum, în pauză de pandemie și în plin război Rusia – NATO, pardon, Rusia – Ucraina, să ne apuce o „tuse neagră” (convulsivă) sau să avem „limbă neagră”, adică încărcată. Iar de „bubă neagră” (cancer), pușchea pe limbă! Că nu te mai primesc ăștia în spitale acum sau unii doctori chiar le iau șpagă supraviețuitorilor!
Să nu ne oblige cineva să schimbăm toponimia, să nu mai existe Marea Neagră, Dealul Negru, Schwarzwald, Negrești, Blackburn, Negru Vodă ș.a., dar și numele Negru, Fekete, Schwarz sau Schwartz ș.a.
Dunărea între Schwarzwald (Pădurea Neagră) și Schwarzes Meer (Marea Neagrî)
Coșbuc nu ne-a spus dacă s-a supărat flăcăul descris (Un flăcău cu negre plete/ și frumos cum nimeni nu-i). Și alți scriitori, fără să ceară voie vreunei cenzuri au pomenit de culoarea negru, precum Hodoș (Mândra-mi rupse inima,/ Ea mi-o rupse, ea mi-o leagă,/ C-un fir de mătasă neagră), Dumitriu (Ochii vizitiului, negri, catifelați... erau grei), Sadoveanu (Are barbă albă și ochi negri), Eminescu (Tu zeu cu ochii negri.../ O, ce frumoși ochi ai!) ș.a.
Nici francezii nu se lasă mnai prejos, noi exemplificând cu Marcel Proust (En robe noire comme toujours, parce qu’elle croyait qu’en noir on est toujours bien et que c’est ce qu’il y a de plus distingué, elle avait le visage excessivement rouge comme chaque fois qu’elle venait de manger.), adică „(Era) Într-o rochie neagră ca întotdeauna, deoarece credea că în negru ești mereu bun(ă) și prin asta este remarcată cel mai mult, avea fața excesiv de roșie ca de fiecare dată când venea la masă” (Marcel Proust, Un amour de Swann, 1913).
Și cum pe noi ne interesează afroamericanii, iată că francezii folosesc cuvântul negru pentru o persoană, care este fără echivoc. Alain Gerbault scrie: „Boxul este foarte onorat în Panama. Am fost la niște meciuri bune și niște boxeri negri erau foarte aproape de cei mai buni din lume. (La boxe est très en honneur à Panama. J’assistai à de bons matches et quelques boxeurs noirs étaient tout près de la meilleure classe mondiale.) [Alain Gerbault, À la poursuite du soleil, tome 1, De New-York à Tahiti, 1929].
Paul Nizan scria în 1932 (când cu criza economică): „Poliția îi așteaptă cu mitraliere și gaze pe greviștii negri din Pensilvania.” (La police attend avec des mitrailleuses et des gaz les grévistes noirs de Pennsylvanie.) [Paul Nizan, Les Chiens de garde, 1932].
Prin 1979, François Moureau scria: „În timp ce maseuzele negre intră în acțiune, cei mai puțin grăbiți își găsesc timp să mănânce și să bârfească cu concubine de la alte haremuri.” (Tandis que les masseuses noires entrent en action, les moins bousculées trouvent le temps de manger et de potiner avec les concubines d'autres harems.) — [Jean-Louis Chardans, Les harems, Paris : Éditions Pygmalion, 1979].
Schimbăm denumirea pieselor negre?
Prin 2008, François Moureau ne amintea: „În anul precedent Romegas, faimosul cavaler de Malta, și-a luat un catamaran în care a găsit la bord 32 de sclavi, majoritatea negri, cu excepția câtorva turci sau mauri.” (L’année précédente un caramousal fut pris par le fameux chevalier de Malte Romegas qui trouva à son bord 32 esclaves dont la plupart étaient noirs, sauf quelques Turcs ou Maures.) [François Moureau, Captifs en Méditerranée (XVIe-XVIIIe siècles): histoires, récits et légendes, Presses Paris Sorbonne, 2008, page 158]. Cu aceste exemple cred că v-ați lămurit! Alte exemple sunt date în final de Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Și nu putea să nu ia poziție un poet patriot, Nicolae Nicoară-Horia:
În șah...
12 Decembrie 2020, 07:00
Tabla de șah din fața mea
E
Mută;
Doamne, Doamne,
Ce vremuri trăim!
Pionii
Stau și ei
Încremeniți
Albul mută primul
La locurile
Lor!
Totuși,
Vă-ntreb,
Cu toată candoarea,
De-aici,
Dintre cetini
Și întrebarea
Mea
E temută
Și
Grea:
Voi știți,
Prieteni
Ce culoare
Are
Primul care mută?
Nicolae Nicoară-Horia
(diţia nr. 3634 din 12 decembrie 2020 Toate Articolele Autorului)
În final reiau o parte a postării de pe Facebook a președintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop (11 decembrie 2020, la 15:50, „Câteva observații lingvistice”, de Ioan-Aurel Pop):
„.... Faptul acesta banal arată că limbile au felurite capcane și că există cuvinte de aceeași formă, dar cu înțeles diferit (omonime) și chiar cuvinte de aceeași origine (cu etimologie comună) și cu sensuri deosebite în limbi diferite.
Acum câteva zile am văzut, pe burtiera de la CNN, următorul anunț, preluat apoi și de France 24 și de alte agenții de știri: „Biden picks retired general Lloyd Austin as first Black Pentagon chief” („Biden îl pune pe generalul pensionat Lloyd Austin drept primul șef negru al Pentagonului”).
În alte surse referitoare la aceeași știre, în loc de „Black”, am găsit „African-American”. În românește cuvântul „negru” exprimă în primul rând o culoare și abia apoi o rasă. Când se enumeră rasele, se spune încă la noi „rasa galbenă”, „rasa albă”, „rasa neagră”. Cuvinte precum „caucazian” pentru „om alb” sau „african american” pentru „om de culoare neagră” nu s-au încetățenit deocamdată în românește.
„Caucazian” înseamnă la noi locuitor al regiunii Caucazului sau o realitate legată de Munții Caucaz. „African american” înseamnă american de origine africană, dar, după cum se știe, nu toți africanii (inclusiv cei care trăiesc în Statele Unite) au culoarea pielii neagră. Cu toate acestea, unii adepți ai „corectitudinii politice” consideră că ar trebui să ne modificăm și noi limbajul și să nu mai folosim noțiuni ca „rasă” sau „negru”, socotite ofensatoare, jignitoare. Se va întâmpla, probabil, în timp, acest lucru și se vor folosi alți termeni, fiindcă limbile, ca și oamenii, se schimbă.
Deocamdată, în românește sunt socotite degradante și rușinoase noțiuni ca „negrotei”, „cioroi”, „cioară” etc. Cuvântul „negru” nu face parte, pentru moment, din aceeași categorie, dar asta nu înseamnă că unii nu-l folosesc în sens peiorativ. Există și români care acordă acestui termen un sens de ocară, de discriminare, de înjosire, ceea ce este de condamnat categoric. Oricum, în acest moment, „negru” din românește nu are sensul de „nigger”, „nigga” 😊 („cioară”, „cioroi”) din engleza americană. Câtă vreme și în engleză se folosește încă oficial cuvântul „black” pentru a denumi un „african american”, nu ar trebui să fim nici noi (românii) și nici alții scandalizați. Or, „black chef” nu se poate traduce în românește – oricât de precauți am vrea să fim, decât prin „șef negru”.
Dacă viitorul șef al Pentagonului poate să fie numit „negru” în surse oficiale sau în mass-media, ar fi de dorit ca și alții să se poată chema așa, fără supărare sau fără mare supărare. Natural, cu o condiție: ca adresarea să nu fie făcută cu intenția de a jigni. Dacă reaua voință este dovedită, atunci oprobriul vine aproape de la sine și este pe deplin meritat. Pe de altă parte, un mare istoric al Universității din Cluj, abia scăpat din închisorile comuniste, a scris în testamentul său că o faptă omenească nu trebuie judecată numai după rezultatele sale, ci și după curățenia sufletească a celui care a generat-o. „A greși este omenesc, dar a persevera în greșeală este drăcesc”, după cum „greșeala recunoscută este pe jumătate iertată”. Din păcate, acestea sunt doar simple proverbe.
În perioada comunistă, când se promova frăția universală a popoarelor și lumilor și când „proletarii din toate țările” trebuiau să se unească, am învățat la școală o poezie de Otilia Cazimir, în care figurau și următoarele versuri: „Copii de pe toate-ale lumii meleaguri –/ Flori albe, flori negre, flori galbene ,flori.../ Culegeți-mi dragostea, miere din faguri,/ În negri, în galbeni și-n albi pumnișori.” Prin urmare, copiii africani erau „flori negre”, iar copiii asiatici erau „flori galbene”, precum erau de aceeași culoare și „pumnișorii” lor. Evident, Otilia Cazimir, agreată de regimul comunist și trăitoare (până în 1967) sub regimul comunist, nu se mai citește și studiază astăzi, odată cu ea dispărând și „florile” albe, negre sau galbene.
Față de aceste observații pur filologice, nu am decât o singură remarcă de altă natură, deși este legată și ea tot de sensul cuvintelor: să ne supărăm și să protestăm și noi – măcar de dragul echilibrului – când albii sunt batjocoriți și când românii sunt numiți, fie și cu dezarmantă „duioșie”, altminteri decât români. Nu spun cum, fiindcă este vorba despre un cuvânt prohibit pentru noi.
NB: Am scris cuvintele de mai sus – menite să explice câteva sensuri ale unor cuvinte – ca om, nu ca președinte al Academiei Române și nu cu scopul de a acuza sau achita pe cineva. Cine mă cunoaște știe că dezaprob și condamn cu toată tăria orice manifestare de rasism, xenofobie și șovinism și că aș dori ca toate aceste tare să fie eliminate definitiv din spațiul public și din mentalitatea unor oameni. Știu că unii, în ciuda celor declarate sincer și explicate detaliat aici, mă vor judeca și le promit că, dacă am făcut vreo eroare filologică în explicarea cuvintelor, sunt gata să o recunosc și să o îndrept.”
Mulțumim, domnule președinte! Așa că eu cred că ne-am cam lămurit. Vorba domnului academician, fiecare să judece. Trebuie să ne schimbăm mereu în bine, dar și alții ar trebui să se comporte cu atenție cu noi, românii...
În rest, să fiți iubiți!
Puteți citi, descărca, păstra și distribui fișierul în format pdf cu click pe adresa:
Constantin Nițu
-->
Comentarii
Mulțumesc! Vă îmbrățișez și vă sărut!
Că albul mută inițial
N-ar fi ceva deosebit,
Dar dacă negru-l ia la bal
Puțin, puțin s-a ofilit.