Jocuri de cuvinte - prepeliță (1)

Jocuri de cuvinte - prepeliță

Geografie lingvistică

 

 

          Prepeliță

 

          Moto: „Cu-aceste Păsări – autorul/ A exersat, în maniera sa,/ Suprema artă de-a-nţelege zborul/ Şi mai puţin pe-aceea de-a zbura!” (Succesul romanului „Păsările” al lui Al. Ivasiuc a fost viu controversat, de Valeriu Bucuroiu, din Floreta de Argint, 1973)

 

Fiu de țăran, din satul Livezeni (comună până în 1950), comuna Stâlpeni, județul Argeș, am scris despre prigonitul porumbel prin București și acceptat în minunata Veneție (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-porumbel.html), despre minunata ciocârtlie, cu zbor vertical spre cele înălțimi (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciocarlie), chiar și despre pasărea care a dat numele uliței (fix la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-gasca.html), gâscă, noi locuind pe „ulița gâștei”, fiecare gospodărie având vara 10-15 gâște, care toamna, târziu, se împuținau, fiind puse „în untură în garniță”.

12425245292?profile=RESIZE_710x

„ Ulița gâștii”, locul copilăriei, azi strada Primăriei

 

Cu tata pădurar, vânător și primar, am cunoscut bine animalele (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-lup-1) și păsările sălbatice, inclusiv prepelița. Cu vreo 24 de definiții, în dicționarele românești, aflăm ușor că prepelița este o pasăre migratoare de câmpie din ordinul galinaceelor, de culoare brună, cu dungi pe spate, care se vânează pentru carnea ei gustoasă. I se mai spune și pitpalac, regional titirlic (Coturnix coturnix).

Dicționarele precizează etimologia: „din bg., sb. prepelica”. Așadar, cuvântul prepeliță a fost împrumutat din cuvântul sârbo-croat prepelica - препелица sau din cel bulgar identic prepelica – препелица (azi nemafiind folosit), ambele cuvinte fiind moștenite din cuvântul proto-slav(ic) *perpelъ, „prepeliță”.

Cuvântul proto-slavic a fost comparat de lingviști cu lituanienele рíераlа, pùtpelė „prepeliță”, letonul paipala, „prepeliță”, vechiul prusac penpalo, „prepeliță”, latinescul pāpiliō, „fluture, molie”, vechiul englez fīfealde, „fluture” și vechiul germanic fîfaltra, „fluture”.

Mihai Vinereanu scrie despre prepeliță: «prepeliță (ar. prepeliță) - pitpalac (Coturnix communis). V.sl. prepeli „potârniche” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 289; Ciorănescu, 6791); cf. scr. prepelica „prepeliță”. Etimonul vechi slav nu este atestat (cf. Djačenko). Forma nu are răspândire în limbile slave, astfel scr. prepelica pare a fi de origine română. Totuși, forme similare există în lituaniană și albaneză, forme de origine onomatopeică; cf. lituan. pĕpala, putpela, alb. potpoloshke, forme apropiate de rom. pitpalac. Rom. prepeliță este, de asemenea, de natură onomatopeică ca și rom. pitpalac. Derivat prepelicar „câine de vânătoare”.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

12425245667?profile=RESIZE_400x

Prepeliță (Coturnix coturnix)

 

 

          În diferite limbi prepeliței îi corespund cuvintele:

 

֎ am1 ceon1 - 鵪鶉/鹌鹑 în chineză cantoneză, ānchún - 鵪鶉 în chineză, ānchún sau ānchun - 鵪鶉/鹌鹑 în chineză mandarină;

֎ baṭer - बटेर în hindusă, baṭerā - ਬਟੇਰਾ în punjabi, bota - বটা în assameză, boṭera - বটেরা bengaleză;

֎ bedana în uzbe, bödene - бөдене în cazahă, bödn - бөдн în calmucă, bödnö - бөднө în mongolă, bodune - بودۇنە în uigură, boьdene - боьдене în nogaï, büdänä - бүдәнә în tătară, bùz̦a̋na̋ - бүҙәнә în bașchiră;

֎ beech' în maya yucatecă;

֎ belderčin - بلدرچین‎ în persană, bildirçin în azeră, bıldırcın - بلدرجین în turcă otomană, bıldırcın în turcă, bıtbıldıq - бытбылдыҡ în bașchiră și în tătară;

֎ bukfuruk în vilamoviană;

֎ caia în ladino, caille (din vechiul francez quaille, din latinescul târziu quaccola, „prepeliță”), caille des blés în franceză, calha în occitană, câille în angevin, cuaie în friuliană, cuaja în venetă, cualla în sardă, cwaye în valonă, koailh în bretonă;

֎ catla în provensală;

֎ chim cút în vietnameză;

֎ chinzirí în chichewa;

֎ codorna, codorniz în portugheză, codorniz în spaniolă, cogorniz în asturiană, coturnice în interlingua, Coturnix (wikispecii), Excalfactoria (wikispecii), Anurophasis (wikispecii) în convenții internaționale, coturnix în latină;

֎ č̣q̇ori - ჭყორი mingreliană;

֎ díłdánii în navajo;

֎ doresolsimi, d'oresolsimi în solrésol;

֎ drenjë în albaneză (inițial „doe”, din proto-albanezul *dranjā, femininul lui *drani, „cerb”, de unde modernul dre);

֎ dropya în țigănească;

֎ fürj în maghiară (incertă, poate o onomatopee care imită sunetul păsării);

֎ galeper în bas;

֎ gearg în irlandeză, gearradh gort în galică scoțiană;

֎ goaktil în sami de nord;

֎ grà-taa, krà-taa - นกกระทา în thai;

֎ guàgliulu în sardă;

֎ guatlla, guàtlera în catalană;

֎ guque - ᎫᏇ în cherokee;

12425246271?profile=RESIZE_400x

Fürj

 

֎ hashbidí în apașă de vest;

֎ hewêrde în kurdă;

֎ hȕolóna în taos;

֎ jor - ёр în erzya;

֎ kakaicu în o'odham;

֎ karek în zazaki;

֎ kāṭa - കാട în malaialam, kāṭai - காடை în tamilă;

֎ katurnis în kabuverdianu;

֎ kauju piṭṭa - కౌజు పిట్ట în telugu;

֎ kēlū în hawaiiană;

֎ koreke, tāreke, koitāreke, whēwhī în maori;

֎ kornhæna în islandeză;

֎ kotur în volapük, koturno în esperanto;

֎ kōẇel - কোয়েল în bengaleză;

֎ křepelka în cehă;

֎ kwakke în flamandă occidentală, kwartel în afrikaans și în frízonă, kwartel, kwakkel în neerlandeză, kwattel în limburgheză;

֎ leqʼ - лекъ în cecenă;

֎ lor - լոր în armeană;

֎ mc̣q̇eri - მწყერი în gruzină;

֎ mechuragi - 메추라기 în coreană;

֎ ngum: - ငုံး în birmaneză;

֎ nitca în kotava;

֎ noog în hmong blanc;

֎ ortigometra în latină, ortigometre în franceză veche;

֎ ortuki - ορτύκι în greacă, órtux - ὄρτυξ în greacă antică, ortýkin - ορτύκιν în greacă pontică, oťriǩe - ოტრიკე (din grecescul pontic ortýkin - ορτύκιν) în laz (limbă kartveliană din Turcia și Gruzia caucazienă, înrudită cu gruzina, mingreliana și svan);

֎ paipala în letonă;

֎ parpayar, parpagayera în asturiană, paspallás în galicia, paśpula în sorabă de jos, paśpulka în sorabă de jos, pocpula în sorabă de jos și în sorabă de sus;

֎ pâdpâdâk - пъдпъдък în bulgară, podpodík, podpodíca în slovenă, pitpalac în română (de origine imitativă, după sunetul păsării);

12425246285?profile=RESIZE_400x

Pâdpâdâk - пъдпъдък (prepeliță)

 

֎ perapelka - перапелка în bielorusă, perepel - перепел, perepjolka - перепёлка în rusă, perepel - перепел, perepilka - перепілка în ucraineană (din proto-slavicul *perpelъ, „prepeliță”);

֎ pippus în feroeză;

֎ potpološka - потполошка în macedoneană;

֎ prepelica - препелица în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, prepelica în bosniacă, croată, slovacă și slovenă, prepeliță în română și în aromână, přepjerka în sorabă de sus, przepiórka în poloneză;

֎ pugo în waray-waray, pugo, kutipaw (pui), tiktiko (mascul) în tagalogă, pugu în kapampangan;

֎ put̬ene - путене în ciuvașă;

֎ putpelė în lituaniană;

֎ puyuh în indoneziană și în malai;

֎ qitbarûd în kurdă;

֎ quacra în romanșă;

֎ quagghia în siciliană, quaglia în italiană și în corsicană, quaiglia în romanșă, quail (din medievalele engleze quayle, quaile, quaille, din anglo-normandul quaille, din latinescul târziu quaccola, „prepeliță”, de fapt „prostituată”, numită așa deoarece prepelița era o pasăre foarte iubăreață) în engleză, quaja în lombardă, qualia în interlingua, qualio în ido (toate din latinescul târziu quaccola);

֎ rhinc în galeză;

12425246680?profile=RESIZE_710x

C uvântul prepeliță în câteva limbi

 

֎ sá̄kani în ohlone de nord;

֎ salwā - سَلْوَى în arabă, salwa în ngazidja comoriană;

֎ sɑɑt kruəc - សត្វក្រួច în kmeră;

֎ semman - سمان în arabă egipteană, súmman - سمان în arabă sud-levantină, summiena (din arabă) în malteză;

֎ shkurtë, shkurtëz în albaneză;

֎ slav - שליו în ebraică;

֎ sofliar, soflieir în galeză;

֎ šq̇äžû - შყა̈ჟუ̂, šq̇ežû - შყეჟუ̂ în svan;

֎ tameryust în chaoui;

֎ tazaršrešt în tarifit;

֎ titirlic (regional) în română;

֎ tombo în swahili;

֎ ubë în waigali;

֎ uřë́ în kamkata-viri;

֎ vagtel în daneză, vaktel în norvegiană și în suedeză, vaktil în feroeză, Wachtel (din medievalele germanice wachtel, wahtel, din vechile germanice wahtala, wahtila, din proto-vest-germanicul *hwahtlā, „prepeliță”) în germană, wahtala în germană veche, Wuechtel în luxemburgheză;

֎ vak - ꨥꩀ în cham de est;

֎ vartak - वर्तक în hindusă, vartij - ورتیج în persană, vartikā - वर्तिका, vartīra - वर्तीर în sanscrită;

֎ vãštaka în lituaniană;

֎ viiriäinen în finlandeză (din viiru, „dâră, zgârietură”, +‎ -iäinen, sufix);

֎ vošm - وشم în persană;

֎ vutt, poldvutt în estonă;

֎ wærcc - уӕрцц în osetă;

֎ xrìcchibi, trepotès, cricchibì în sardă;

֎ yoaroppauzura - ヨアロッパウズラ în japoneză;

֎ zolin în nahuatl clasic;

֎ کویل în paștună;

֎ , うどぅる în yonaguni.

 

 

 

          Prepelița în viață și în lume

 

          Moto: „Unii spun cu precădere:/ C-ar fi bărbătuşul berzei,/ Însă altu-i de părere:/ - «Păsărica stewardezei»!” (Ce pasăre zboară mai sus?, de Dimitrie Radu, din Trei decenii de epigramă, 1999)

 

Puteți afla destule informații din două vechi encilopedii cu un simplu clic pe Quail", în Encyclopædia Britannica (ediția a XI-a), din 1911, dar și pe „Quail", în New International Encyclopedia, 1905. Puteți să optați pentru (https://en.wikipedia.org/wiki/Quail) wikipedia în limba engleză sau pentru (https://fr.wikipedia.org/wiki/Caille) caille în limba franceză.

Veți descoperi că prepelița este o pasăre migratoare de câmpie din ordinul galinaceelor, subfamilia Perdicinae, de circa 15-18 cm lungime, de culoare brună, cu dungi pe spate. Este un vânat apreciat pentru carnea gustoasă. Prepelițele se hrănesc cu semințele plantelor, insecte și uneori cu animale mici.

O varietate domestică (prepelița japoneză, în engleză Japanese quailCoturnix japonica) este crescută pentru carne și îndeosebi pentru ouă, prescrise în alimentația dietetică (vezi la final)

12425247090?profile=RESIZE_400x

Prepeliță (Coturnix coturnix)

 

Creșterea prepelițelor la domiciliu este considerată o afacere necomplicată și profitabilă, cu propriile caracteristici, care trebuie luate în considerare înainte de a începe activitatea. Cunoscătorii numesc creșterea prepelițelor coturnicultură, termen derivat din genul Coturnix (în franceză coturniculture). Nu este scopul nostru de a dezvolta în amănunt creșterea prepelițelor, noi fiind doar cu lingvistica și degustarea.

Cuvântul prepeliță descrie multe specii de păsări sălbatice sau domestice. Tipuri ale acestor păsări, de pe toate continentele, le găsiți la două adrese www (https://en.wikipedia.org/wiki/Quail în engleză și https://fr.wikipedia.org/wiki/Caille în franceză. Găsiți destule informații.

 

Partea a doua la: 

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-prepelita-2

Articolul întreg este și la:

https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-prepelita.html

Articolul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - prepeliță.pdf

 

NC

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Ioan Muntean – budoarul zorilor (cybersonet XLVII) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoarul zorilor (cybersonet XLVII) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton…
Acum 5 ore
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
25. (poezie, cybersonet)

budoarul zorilor (cybersonet…
Acum 5 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - budoarul zorilor (cybersonet XLVII) în Cronopediada grup
Acum 5 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
25. (poezie, cybersonet)

budoarul zorilor (cybersonet…
Acum 7 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu EPIGREBUS (18) - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 9 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI - MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – ȘCOALA NORMALĂ DE BĂIEȚI ȘI BANCA POPORULUI DIN MUNICIPIUL TECUCI, JUDEȚUL GALAȚI în Hobby-Club Cronopedia
Acum 10 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu CULTURĂ PRIN INSIGNOGRAFIE – FEDERAȚIA CORURILOR GERMANE DIN ROMÂNIA în Hobby-Club Cronopedia
Acum 10 ore
Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) – Cronopediada grup – Cronopedia…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
SURSA =…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Această carte poștală prezintă două monumente arhitectonice de referință din municipiul Tecuci,…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Piesa de mai sus este o insigna realizată în anul 1892 cu ocazia înființării Federației Corurilor…
ieri
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu BLACKJACK - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
ieri
Mai Mult…
-->