Jocuri de cuvinte - războiul Ucraina – Rusia (partea a treia)
Geografie lingvistică (pamflet)
Război în cosmos
Moto: „Din cosmos de priveşti 'napoi,/ Două repere-ţi folosesc:/ Doar marele zid chinezesc/ Şi-autostrăzile... la noi.” (Repere, de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse, 2016)
Toți știți despre rețelele dec sateliți existente, necesare comunicațiilior, inclusiv internetului, determinării automate a poziției, despre care am scris și noi în cartea Servicii bazate pe localizare.
Mai există sateliții de teledetecție, care preiau imagini ale zonelor terestre, excelente pentru cercetarea modificărilor suprafeței terestre. Rețelele de sateliții militari și toate rețelele de sateliți de mai sus pot fi folosite în scopuri militare de cercetare și recunoaștere, de urmărire a deplasării trupelor și mijloacelo de luptă.
Cu o oră înaintea invaziei în Ucraina, Rusia ar fi făcut o mutare decisivă pentru a-și pregăti terenul. Uniunea Europeană a acuzat autoritățile ruse că au efectuat un atac cibernetic asupra unei rețele de sateliți cu o oră înainte de ofensiva sa împotriva Ucrainei pentru a pregăti terenul. Abia după 75 de zile de război, era prima dată când UE acuza în mod deschis guvernul rus că a efectuat un atac cibernetic, a declarat șeful diplomației europene Josep Borrell, în timpul unei conferințe de presă la Bruxelles.
„Atacul cibernetic a avut loc cu o oră înainte de invazia neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie 2022, facilitând astfel agresiunea militară”, a susținut UE într-un comunicat în numele celor 27 de state membre.
„Atacul a provocat perturbări semnificative ale comunicațiilor, care au afectat serviciile publice, întreprinderile și utilizatorii cetățenilor din Ucraina și a afectat, de asemenea, mai multe state membre ale UE”, preciza sursa citată.
„Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și partenerii săi internaționali condamnă ferm activitatea cibernetică rău intenționată desfășurată de Federația Rusă împotriva Ucrainei, care a vizat rețeaua de sateliti KA-SAT, operată de Viasat”, se mai arăta în document. Dar nesiguranța e mare că Josep Borrell a spus „O putem atribui guvernului rus”. Și dacă e din altă parte, bănuind noi de unde?
UE a susținut până acum că atacurile cibernetice au venit „din interiorul Rusiei”, dar fără a acuza deschis autoritățile ruse. Nesiguranță? „Uniunea Europeană, în strânsă cooperare cu partenerii săi, ia în considerare luarea de măsuri suplimentare pentru a preveni, descuraja și răspunde la un astfel de comportament rău intenționat în spațiul cibernetic”, se arăta în comunicat.
Dar nimeni nu spune nimic despre furnizarea de date de către serviciile secrete americane către armata ucraineană privind deplasarea mijloacelor trupelor ruse, pozițiile navelor, avioanelor, elicopterelor armatei ruse. E prea multă precizie în lovirea unor puncter de comandă și uciderea a vreo 6 generali ruși.
Se recunoaște de către președintele companiei SpaceX a lui Elon Musk că au trimis mii de imagini și alte informații Ucrainei. „Sunt mândră că am putut să furnizăm informații terminalelor oamenilor din Ucraina. Cred că a fost enorm de util să ne asigurăm că oamenii încă comunică”, a spus doamna Shotwell. Nu a specificat expeditorii și cunținutul comunicărilor.
Ea a adăugat că cea mai mare parte a finanțării pentru kiturile Starlink au venit din sursele vechi, dar a adăugat că „Franța a ajutat” și „Cred că Polonia ajută”. Nu credeți? Se recunoaște inclusiv în web (vezi la adresa https://www.cnbc.com/2022/03/22/elon-musk-spacex-thousands-of-starlink-satellite-dishes-sent-to-ukraine.html). Nu se spune un cuvânt despe armata ucraineană, prima destinatară a „mesajelor”.
În loc de final
Moto: „Întărirea sistemului nostru de stat este, uneori, interpretată deliberat ca autoritarism.” (citat din Vladimir Putin)
·
În urmă cu câteva zile, din discursul președintelui, am aflat că de vină pentru criza actuală și pentru crizele viitoare, este responsabil Putin și să nu privim către guvern sau politicieni ca eventuali responsabili(!?)
Și pentru împrumuturile de miliarde, pentru care nu dă nimeni explicații făcute de guvernul Cîțu, pentru milioanele de doze de vaccin care au depășit cu mult numărul celor ce ar fi putut să le folosească, contractate și plătite, unele expirând, tot Putin este de vină?
Schimbare în triaj!
Dar pentru banii dați pe repede înainte fraților Micula de guvernul Orban, bani ce trebuie returnați de cei în cauză și nu o mai fac, întrucât procedurile judiciare nu au fost definitive, tot Putin este de vină?! Că cel nominalizat își are partea sa de vină, înțelegem, dar să îl facem pe el singurul responsabil în timp ce adevărații vinovați „să nu se simtă nici măcar cu musca pe căciulă", nu cred ca este parte a rezolvării problemelor reale cu care ne confruntăm în criza economică și financiară în care toți românii ne zbatem.
Nu credem și nu ne așteptăm că dacă Putin este de vină, tot el să ne și scoată din necazurile pe care le resimțim și le vom simți pe pielea noastră.... „Nici dacă bem ceai de tei cu găleata, asa cum ne sfătuiește Isărescu, nu vom rezolva mare lucru dacă nu mai adăugăm ceva în el......”, vorba unui amic din rețeaua facebook.
Aflăm noi din statistici că datoria externă totală a României a crescut cu 6,430 miliarde euro la 133,23 miliarde euro, la finalul lunii noiembrie 2021, de la 126,8 miliarde euro în decembrie 2020, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).
Inflație? Liniștiți-vă! Beți ceai de tei!
„În perioada ianuarie – noiembrie 2021, datoria externă totală a crescut cu 6,430 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 96,501 miliarde euro la 30 noiembrie 2021 (72,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 3,2% faţă de 31 decembrie 2020; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2021 nivelul de 36,736 miliarde euro (27,6% din totalul datoriei externe), în creştere cu 10,4% faţă de 31 decembrie 2020”, arată datele BNR. Cam asta ar trebui să ne spună poreședintele și guvernul.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,9% în perioada ianuarie – noiembrie 2021, comparativ cu 20,7% în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2021 a fost de 4,9 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2021 a fost de 82,3%, comparativ cu 90,3% la 31 decembrie 2020.
În perioada ianuarie – noiembrie, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 15,313 miliarde euro, comparativ cu 9,753 miliarde euro în perioada ianuarie – noiembrie 2020. În structura acestuia, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 3,895 miliarde euro, respectiv cu 784 milioane euro; balanţa veniturilor secundare şi cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 515 milioane euro, respectiv cu 366 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,866 miliarde euro (comparativ cu 2,397 miliarde euro în perioada ianuarie – noiembrie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,499 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,367 miliarde euro, informează news.ro.
În mai 2022 s-a mai întâmplat ceva. Cine l-o fi invitat pe Henry Kissinger la Davos în 2022? Este vorba de Henry Alfred Kissinger născut Heinz Alfred Kissinger (n. 27 mai 1923, Fürth, Bavaria), care a împlinit 99 de ani. A fost secretar de stat al Statelor Unite și consilier pe probleme de securitate națională în timpul președinției lui Richard Nixon și a lui Gerald Ford.
A jucat un rol cheie în diplomația mondială între 1969 și 1977. În anul 1973 i-a fost acordat, alături de generalul vietnamez Lê Ðức Thọ, Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuția sa decisivă la încetarea devastatorului conflict din Vietnam, despre care noi am scris. Atunci când Henry Kissinger atingea culmile carierei sale, presa americană spunea despre consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Nixon că el este, de fapt, „adevăratul președinte”.
După doi ani de restricții legate de pandemie, Forumul de la Davos, găzduit de WEF (Forumul Economic Mondial) și care a avut loc în perioada 22-26 mai 2022. Această ediție a fost una dintre cele mai critice de până acum, datorită schimbărilor vaste pe care le-a văzut lumea de la ultima oară a evenimentului și a testelor severe cu care se confruntă acum societatea.
Cu pandemia pe fundal și invazia Ucrainei în prim plan, summitul a venit într-un moment geopolitic și economic crucial, când lumea se confruntă cu provocări urgente în situații de urgență umanitară, energie și securitate, fără a pierde din vedere angajamentele pe termen lung. pentru a transforma, hrăni și decarboniza planeta.
De mai bine de 50 de ani, Forumul Economic Mondial, cunoscut și sub numele de Forumul Davos, a servit ca o platformă globală în care lideri din mediul de afaceri, guvern, organizații internaționale, societate civilă și mediul academic se reunesc pentru a aborda probleme critice la începutul fiecărui an.
La Davos, fostul secretar de stat american Henry Kissinger nu a vorbit în numele lui Putin și nu a prezentat ideile lui Putin. Kissinger nu este „pro-rus”, ci „pro-american”, așa cum mă declar eu „pro-român”. Am scris mai sus și vina conducerii de azi a Ucrainei, sub care s-a ajuns la reabilitarea salutului lui Bandera, „Slava Ukraini!”
Kissinger a spus ce gândește ca exponent al doctrinei geopolitice a realismului, cum că Ucraina ar trebui să discute cu Putin, a sugerat aparent că Ucraina ar trebui să accepte să renunţe la o mare parte din Donbas şi Crimeea.
Cei care nu au înțelepciunea spre a distinge între ceea ce se poate și ceea ce nu se poate nefericesc lumea. Nu contează că realitatea nu ne place. Numai pe temelia ei se poate construi ceva cât de cât just, și, în orice caz, fezabil și durabil.
Apoi a spus ceea ce gândește ca susținător al intereselor americane și euro-atlantice vitale. Acum când pe Biden îl aprobă doar 31% din americani, adepții români ai euro-atlanticismului, care pledează fără limite ca România să nu iasă din vorba SUA, consideră că ideile expuse de Kissinger ar fi nocive pentru români.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski și fostul secretar de stat american Henry Kissinger (colaj foto: Profimedia Images)
Situația în lume se agravează. Unii cred că războiul va dura mulți ani de acum. Restricții au fost multe, dar tot mai mulți lideri occidentali se pregătesc să iasă din încurcătură abandonând Ucraina. Așa că Henry Kissinger a fost invitat la Davos ca să spună public, de pe înaltul soclu al autorității sale profesionale, ceea ce aceia gândesc, dar nu au curajul sau nu vor încă să spună.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un atac virulent la adresa fostului secretar de stat american Henry Kissinger, care a sugerat la Davos că negocierile de pace ar trebui să vizeze crearea de graniţe de-a lungul „liniei de contact” în Donbas, aşa cum exista în ajunul invaziei ruseşti, transmitea CNN.
În rest, creadă fiecare ce vrea!
Întregul articol în format pdf este la adresa:
https://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/10521557497?profile=original
NC
-->
Comentarii