Jocuri de cuvinte - sol
Geografie lingvistică
Solul
Moto: „În traiul nostru pământesc,/ Constaţi, când cugeţi îndelung,/ Că mulţi din oameni se-mplinesc,/ În timp ce alţii se... ajung.” (Constatare de Aurel Codreanu din Antologia epigramei româneşti, 2007)
L ocul copilăriei, „ulița gâștei”
Fiu de țăran, născut în comuna Livezeni, județul Muscel, din 1950 sat al comunei Stâlpeni, județul Argeș, am învățat acasă, cu oameni care își știau rostul, muncitori, ce este solul, pământul pe care calc. Fiecare om era util, fiecare făcea ceva, de exemplu tata era la îneput pădurar, dar în general țăran (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-butoi), bunicul matern dogar și ghețar, bunicul patern zidar, dulgher și țăran. Avea căruță cu boi. Lucrau solul, cel din grădina casei era apoi îngrijit mai ales de mama.
Ai mei erau țărani, chiar dacă bunicii au fost și primari cu rândul în comună, bunicul patern liberal, cel matern țărănist, iar tata ultimul primar al comunei Livezeni în 1946-1950, din partea Frontului Plugarilor. De la toți am învățat cum se cultivă solul. În școli, în literatură și mai ales în viață, de pe multe continente, cu excepția Americilor de Nord și de Sud, unde nu am fost primit după revoluție, am învățat și am văzut cum se cultivă solul.
Am cam scris numai despre cuvinte ce reprezintă obiecte concrete (vezi de exemplu https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tomata-2), despre multe altele. Cum multe vegetale cresc sau se cultivă în sol, trebuie să scriu și despre acel sol, în care am plantat chiar și puieți de meri, de exemplu pe drumul Câmpulung Muscel - Târgoviște în primăvara anului 1955, în clasa a VIII-a la un liceu civil, sau alți puieți pe drumul Bistricioara - Galu în primăvara anului 1968, în clasa a X-a, la un liceu militar.
Dicționarele explică cuvântul sol ca trimis al cuiva, ca nota muzicală sol a gamei sau ca unitate monetară în Peru, dar nu ne referim acum la aceste tipuri de sol. Alegem din cele 75 de definiții din dicționarele românești doar solul ca strat afânat, moale și friabil de la suprafața scoarței pământești, care împreună cu atmosfera din jur constituie mediul de viață al plantelor, adică suprafața pământului.
Cuvânt scris prioritar în limba română de Codru-Drăgușanu [MDA2 (2010)], după DEX '09 (2009) are etimologia „din fr. sol, lat. solum”.Adică am moștenit cuvântul sol din cuvântul latin solum, „bază, fund; sol”, prin cuvântul francez sol.
În câteva limbi sol, ca strat de pământ, se traduce cu:
֎ 'adamá - אדמה în ebraică și în idiș;
֎ augsne în letonă [apărut în 1920 din aug(t), „a crește”, + -sne, a înlocuit în sensul de „sol" cuvântul precedent augtene, care a supraviețuit cu un sens restrâns, ca „loc de plantare”];
֎ bigí în pirahã;
֎ bodem în neerlandeză, Boden (din medievalele germanice boden, bodem, din vechiul germanic bodam, din proto-vest-germanicul *bodm, din proto-germanicul *budm-, o variantă a lui *butmaz, de unde englezescul bottom, „jos”, din proto-indo -europeanul *bʰudʰmḗn, „jos”; înrudit cu englezescul bottom, olandezul bodem, Boddem în hunsrik, dublet al lui Bodden, un împrumut din germana de jos) și Fußboden (din Fuß, „picior”, + Boden, „jos, parter, podea”) în germană, bodn - באָדן în idiș (din vechiul germanic badōn, din proto-germanicul *baþōną), Fussboden în germană elvețiană;
Rötlicher Boden auf der Baleareninsel Menorca
(sol roșcat la Menorca, insulele Baleare)
֎ chão în portugheză („pământ, sol”, din vechea galico-portugheză chão, „sol”, din latinescul plānum, „sol plat” < plānus, din proto-indo-europeanul *pleh₂-, „plat”, vezi chan în galiciană și llano în spaniolă; dublet al lui plano, porão, piano și flete);
֎ choma - χώμα în greacă [din grecescul antic khôma - χῶμα, „pământ aruncat în sus, mal, movilă; dig, baraj”, din proto-indo-europeanul *(dʰ)ǵʰṓm-mn̥; înrudit cu khamaí - χαμαί și khthṓn – χθών; de pe acolo vine „humă”];
֎ dəy - ដី în kmeră;
֎ dheu în albaneză;
֎ din·ne în picardă;
֎ dirvožemis în lituaniană;
֎ eana, láhtti în sami de nord;
֎ earth în engleză (din medievalul englez erthe, din vechiul englez eorþe, din proto-vest-germanicul *erþu, din proto-germanicul *erþō, „murdărie, teren, pământ”, vezi frizonul occidental ierde, germanicul de jos Eerd, olandezul aarde, saxonul olandez eerde, germanicul Erde, danezul, suedezul și norvegianul jord, rudă cu *erwô, „pământ”, din proto-indo-europeanul *h₁er- etc.);
֎ édafos - έδαφος în greacă („teren, sol, pământ”, din grecescul antic édaphos - ἔδαφος, „fund, fundație, bază; etaj, parter”);
֎ Erde [din medievalul germanic ërde, din vechiul germanic erda, din proto-germanicul *erþu, din proto-germanicul *erþō, din proto-indo-europeanul *h₁érteh₂, „pământ”], Erdreich (din Erd(e), „pământ, sol, teren”, + Reich, „imperiu sau semnificativ stat; tărâm al plantelor”) în germană;
֎ ˈɛn în damară de est;
Erde auf einem Acker (solul de pe un câmp)
֎ föld în maghiară [de origine incertă, poate o derivație, o explicație ar fi de la föl, „partea superioară a ceva”, + -d, sufix substantival, inițial sufix diminutival; după prietenul Imre Nemeth „Talán a német Feld szóból, de észt: põld (et) és finn: pelto (fi) is hasonló mező jelentésű”, adică „poate din cuvântul germanic Feld, dar și estonul põld și finlandezul pelto au, de asemenea, un sens similar de câmp];
֎ gada - ᎦᏓ în cherokee;
֎ gazar - газар în buriată;
֎ gleba în poloneză (din latinescul glaeba, probabil derivat din rădăcina proto-indo-europeană *gel-, „formă de minge; minge”, înrudit cu globus, glomus, proto-germanicul *klumpô, „masă, bulgăre, gheață; închizătoare”, proto -vest-germanicul *klott, „glod”, lituanianul glėbti, „a îmbrățișa, a strânge”, poate și cu sârbo-croatul glib, „noroi”, românescul „glod”; cu toate acestea, derivările precise ale acestei forme și ale înrudiților ei sunt toate incerte), hlieba - глеба în bielorusă (din polonezul gleba);
֎ gólf în islandeză, golv în feroeză, suedeză și norvegiană bokmal, gølv, góv, gæłv (dialectale) în norvegiană ninorsk, gulv în daneză, și în norvegiană (din vechiul norvegian golf, din proto-germanicul *gulbą);
֎ grond în neerlandeză și în afrikaans, ground în engleză („teren”, din medievalul englez grounde, din vechiul englez grund, din proto-germanicul *grunduz. înrudit cu grûn în frizonă occidentală etc.), Grund în germană („teren”, din medievalul germanic grunt, din vechiul germanic grunt, din proto-germanicul *grunduz, din proto-indo-europeanul *gʰr̥mtu-), grundo în esperanto, grunt - ґрунт în ucraineană, rusă (din germanicul Grund) și sârbo-croată („parcelă, lot de teren”), gruntti în ingriană (din rusă);
֎ hoġ – հող în armeană;
֎ humus în latină (din proto-italicul *homos, din precedentul *xomos, din proto-indo-europeanul *dʰǵʰomós, din *dʰéǵʰōm, „pământ”, din precedentul **dʰéǵʰoms prin reconstrucție internă; cognat sau rudă cu sanscritul kṣa - क्ष, grecescul antic khthṓn - χθών și vechiul slavonic bisericesc zemlja - землꙗ, legat de homō, „ființă umană, om”);
֎ ithir în irlandeză;
֎ jarðvegur în islandeză, jord în norvegiană, jord, jordmån în suedeză, jord, muldjord, jordbund în daneză, jordsmonn în norvegiană;
֎ krajina în slovacă;
֎ lann în irlandeză, leed în germană plautdietsch, land în engleză și în neerlandeză, Land în germană, Lond în franconiană de Rin (palatină);
֎ laplash în jargon chinook;
֎ łeezh în navajo;
֎ llawr în galeză;
֎ lupa în tagalogă;
֎ maa în estonă, maa, maannos, maaperää în finlandeză;
֎ mark în suedeză;
֎ Māṭi - মাটি în bengaleză, mittee - मिट्टी în hindusă;
֎ mặt đất în vietnameză;
֎ mif – миф în nivkh;
֎ mua în oirata;
֎ ną̀méne în taos;
֎ niadagi - ნიადაგი în gruzină;
֎ pământ în română, pimintu în aromână;
֎ počva - почва în bulgară, macedoneană și rusă (din vechiul slav de est podŭšĭva - подъшьва, „talpă de jos; fundație”, în cele din urmă de la proto-slavicul *šiti, „a coase”);
֎ podlaha în cehă, pôdy în slovacă, pol - пол în rusă;
֎ pridd în galeză;
֎ sakafu în swahili;
֎ salo în bbbongko;
֎ shepvaɗe sha ntsi, shepvade sha ntsi în shingazidja;
֎ sid în kotava;
֎ soil în engleză (din medievalele engleze soile, soyle, sule „teren, pământ”, parțial din anglo-normandul soyl, „jos, pământ, pavaj”, din latinescul solium, „ședere, scaun; tron”, greșit pentru latinescul solum „teren, fundație, pământ, solul de sub picior”, parțial din vechiul englezesc sol, „glod, noroi, nisip umed”, din proto-germanicul *sulą, „noroi, loc”, din proto-indo-europeanul *sūl-, „peliculă subțire de lichid”), sòl în catalană, sol în franceză (din latinescul solum, „sol, podea”) și în română, solo în galiciană și în portugheză, suelo în palenquero și în spaniolă, sulo în ido, suolo în italiană, zola în bască;
֎ șoroo – шороо în mongolă;
֎ talaj (din talpalj, după prietenul Imre „a nyelvújítás szava. szóösszetétel: talp + alj”, adică „cuvânt reînnoit al limbii, compus din talpă + fund”), táptalaj în maghiară (din táp, „hrănire”, + talaj, „sol”);
֎ talamh în galică scoțiană;
֎ tany în malgașă;
֎ teren în poloneză și în română, terra în galiciană și în portugheză, terre în franceză (din medievalul francez terre, din vechiul francez terre, din latinescul terra, „pământ”, din proto-indo-europeanul *ters-, „uscat”; vedeți înrudirile din limbile regionale din Franța – în normandă terre, în gallo tèrr sau terre, tèrra în franco-provensală și în occitană, terra în corsicană), tèrre în normandă, terrain în engleză (din franțuzescul terrain, din latinescul terrenum, „pământ, teren”, neutru al lui terrenus, „constând din pământ”, din terra, „pământ”), terreno în italiană, tierra în spaniolă;
֎ tla - тла în sârbă, tlo în bosniacă și în croată;
֎ toprak în turcă, torpaq în azeră, tupraq – тупраҡ în bașchiră (din turcicul otoman toprak - طوپراق, din proto-turcicul *toprak);
֎ turba - تربة în arabă;
֎ ùir în galică scoțiană;
֎ uraw în atayal;
Земля (pământ, sol)
֎ zāmljȍ în kajkaviană (bednja), zem în slovacă, zem - зем în rusină carpatină, žem - жем în rusină panonică, zemblja în slavomolisano, země în cehă, zemia în cașubă pomeraniană, zemina în cehă, zemja - земја în macedoneană și în bulgară, zêmja în slovinciană pomeraniană, zemja în sorabă de jos și în sorabă de sus, zemļȁ în chakaviană (vrgada), zemlě - ⰸⰵⰿⰾⱑ în glagolitică, zemljá - земля́ în rusă, rusină carpatină și ucraineană, zèmlja – зѐмља în sârbo-croată, zemljȁ în chakaviană (novi) și în chakaviană (orbanići), zémlja în slovenă, ziemia în poloneză, żiéń, żiéniá în masuriană, zim’ă în polabă, ziymia în sileziană, zjamljá - зямля́ în bielorusă („pământ, teren, sol”, din proto-slavicul *zemľa, din proto-balto-slavicul *źemē, din proto-indo-europeanul *dʰéǵʰōm. cognate sau rude cu sanscritul kṣam, avestanul zam - 𐬰𐬀𐬨, latinescul humus, sursa englezescului human, grecescul antic khthṓn - χθών, persanul zamin - زمین).
C uvântul sol în câteva limbi
֎ ǃ’âu în nǀu;
֎ 床, ゆふぁー în kunigami.
Continuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sol-2
Articolul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - sol.pdf
Întreg articolul online este și la:
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/05/jocuri-de-cuvinte-sol.html
Constantin NIŢU
„Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi Izgoniți." Jean Paul Richter
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
-->
Comentarii
Am precizat că mă refer la sol ca pământ, ăsta era scopul:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sol-1
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sol-2
Că am vrut să ajung la solul României:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sol-3
etimologie:
etimologie:
etimologie:
etimologie:
etimologie:
etimologie:
etimologie: