Jocuri de cuvinte - tuci

[Nitu Constantin]

Jocuri de cuvinte - tuci

Geografie lingvistică

 

 

 

          Tuci

 

          Moto: „În cazan fasolea fierbe/ Cu ceva afumătură,/ Irită simţuri acerbe,/ De îţi lasă... apă-n gură...” (Mâncare cazonă, de Constantin Enescu, 2010)

 

Cuvântul tuci l-am reținut de mic. În tuci făcea mama mămăliga (vezi la adresa https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-mamaliga), într-un tuci mai mare făcea toamna bulionul din roșiile din grădină (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tomata-2). Și nu se oprea aici. În tuci topea slănina porcului și rezulta untura folosită la orice mâncare și la conservarea cărnii „la garniță”. Uleiul era folosit doar la salata de vinete.

Locul copilăriei, comuna Livezeni, județul Muscel

 

Tuciul, pe care îl știți toți, este un vas de fontă, de fapt aflând noi că i se spune și ceaun. Tot tuci i se spune și fontei, combinație chimică a fierului. DEX '09 (2009) ne furnizează etimologia „din tc. tuç (lit. tunç)”. Reținem că tunç înseamnă „bronz”. Mai precis, am moștenit cuvântul tuci din cuvântul turcic otoman tuç - ⁧توج⁩, „bronz”, împrumutat din medievalul chinez MC duwng - 銅, „bronz”. Numim tuci doar ceaunul din fontă.

Ceaunul este definit ca vas de tuci, de formă emisferică, cu două toarte unite printr-un mâner, folosit pentru fierberea mămăligii sau a altor mâncăruri. Dacă DEX '09 (2009) dă etimologia „din tăt. ca(h)un, ucr. ca(v)un”, după DA2 (2010) este „tc ça(b)un”. Corect e că am moștenit cuvântul ceaun din cuvântul tătar ca(h)un.

Mihai Vinereanu scrie despre ceaun: «ceaun – 1. vas de fontă cu fundul rotund în care se fierbe, de obicei, mămăliga; 2. conținutul acestui vas. Tăt. čahun „căldare, ceaun” (Gaster, ZRPh., 5, 169; Șăineanu, II, 125; Weigand, Jb., 25, 222; Ciorănescu, 1632); cf. ucr. ča(v)um.

Cu toate acestea, termenul este de origine IE (indo-europeană, n.n.) și trebuie asociat cu rad. PIE (proto-indo-european, n.n.) *koŭo- „gol, găunos, cavitate” (IEW, 592) sau PIE *kau-, *kəu- „a scobi, a tăia, a lovi” (IEW, 535), radical din care provin numeroase cuvinte românești care definesc un obiect scobit (v. caună, căuș, covată etc). În realitate, este vorba de un singur radical, încât nu este clar de ce Walde-Pokorny au reconstituit doi radicali diferiți.

Rom. ceaun este foarte apropiat ca formă de caună „mină, ocnă”, fără să mai adăugăm că acest radical este extrem de productiv în limba română. Der(ivate) ceaunaș, ceaunel» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

Ceaun sau tuci

 

 

          În diferite limbi ceaunului sau tuciului îi corespund:

 

֎ ālfæt în engleză veche;

֎ báhti, ruitu, gieđbmi în sami de nord;

֎ blachin în occitană;

֎ bogrács în maghiară (din turcicul otoman bakrac - باقراج, „găleată de cupru”, din bakır - باقر, „cuprul”);

֎ briolo, biolo în galiciană;

֎ caddàrgiu, cadhàrgu, cadharzu, cadràgiu, cadraxu, cardazu, cradaxu, cradhaxu în sardă;

֎ caldaia în italiană (din latinescul târziu caldāria~caldārium, „oală de gătit”, derivat din latinescul caldus, „fierbinte”; dublet al lui caldaio și caldera, ultimul un împrumut din spaniolă), caldeirão în portugheză (din caldeira +‎ -ão), caldeiro, caldeira în galiciană, caldera în spaniolă, caldera, calder în catalană, caldero în spaniolă, calderón în spaniolă (din latinescul caldāria~caldārium, „vas de gătit etc., dublet al lui caldero), calderon, caldiron, calieron, caldera, caldiera în valenciană, calderone în italiană, calderotto în italiană, caudièra, caudièira în occitană, caudron în scots, cauldron în engleză (din medievalul englez caudroun, împrumutat din vechiul nordic francez caudron, în final din latinescul târziu caldāria, „vas de gătit”, din latinecul caldus, „cald; fierbinte”), chader în scots, chaodouron în bretonă, chaodron în gallo, chaûdgiéthe, caûdron, tchaûdron în normandă, chaudron, chaudière în franceză (din medievalul francez chaudron, din vechiul francez chauderon, în final din latinescul târziu caldāria etc., de comparat și cu englezescul cauldron, „furat” din vechea variantă franceză nordică caudron), cjalderie, čhalderie în friuliană, kaldarun în malteză, kaldereroa în bască, kaldero în bikol central și în tagalogă, kaldron în indoneziană și în malai, kaldrono în esperanto și în ido, kalero în mandinka (din latină am luat și noi căldare);

֎ ceaun în română;

֎ chek în corni;

֎ chýtra - χύτρα în greacă;

֎ coire în galică scoțiană și în irlandeză, coirrey în manx (din medievalul irlandez coire, din proto-celticul *kʷaryos, „ceaun”, din proto-indo-europeanul *kʷr̥-yos, din *kʷer-);

֎ cortina în latină;

֎ crochan în galeză;

֎ deġ - देग़ în hindusă, deg – дег în tadjică, dig - ⁧دیگ⁩ în persană și în urdu;

֎ deutḗr δευτήρ în greacă antică;

֎ fǔ - 釜, dàguō - 大鍋, 大锅 chineză, fǔ - 釜, dàguō - 大鍋／大锅, dàfǔ - 大釜 în chineză mandarină;

֎ gaazan, gazan în turcmenă (vezi kazan);

֎ gamasot - 가마솥 în coreană;

֎ Grope în germană plautdietsch;

֎ haṇḍā - हंडा în hindusă;

֎ jaHnab - جحنب în arabă;

֎ kacjól - кацёл în bielorusă, kotel - котел în bulgară, macedoneană și ucraineană, kotel în cehă și în slovenă, kotelok - котелок în rusă, kotĭlŭ - котьлъ în slavonică bisericească veche, kotjól - котёл în rusă, kotol în slovacă (din proto-slavicul *kotьlъ, din proto-germanicul *katilaz, via o limbă germanică de est, posibil gotică, posibil mai departe rudă cu latinescul catīllus, „vas mic”, grecescul antic kotúlē - κοτύλη, „cupă, vas”);

Kotjol - котёл

 

֎ kakàvi, kikàvi în țigănească;

֎ kaoter în bretonă;

֎ Kaṛā'i – কড়াই în bengaleză;

֎ katel în estonă (din proto-finnicul *kattila, împrumutat din proto-germanicul *katilaz), katilas în lituaniană, katls în letonă;

֎ katlan în maghiară (atestat pentru prima dată în 1521, împrumutat dintr-o limbă slavă, probabil sârbo-croată; comparați cu kotlina în sârbo-croată);

֎ katʿsa – կաթսա în armeană;

֎ kawah în indoneziană și în malai;

֎ kawdarn în corni;

֎ kazan - казан în bielorusă, bulgară, kârgâză, macedoneană, rusă, tătară siberiană și ucraineană, kazan - ⁧قزان⁩ în turcă otomană, kazan în albaneză și în turcă, kazáni - καζάνι în greacă, kazàni în țigănească, qazan - казан în tătară și în cazahă, qaźan - ҡаҙан în bașchiră, qazan în azeră, kurdă și tătară crimeană, qazan - ⁧قازان⁩ în uigură, qozon în uzbecă, ʔazaan - ⁧قزان⁩ în arabă egipteană [împrumutat din turcicul otoman kazan - قزان, moștenit din proto-turcicul *kaŕgan „cazan”; ienicerii mergeau mereu în cucerirea multor țări cu ceaunurile mari, cazanele, după ei, (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciorba) ei aducându-ne ciorba];

Kazan - قزان

 

֎ kderá - ⁧קְדֵרָה⁩ în ebraică;

֎ kedel în daneză, ketel în afrikaans, frizonă și neerlandeză (din medievalul olandez ketel, din vechiul olandez *ketil, din proto-germanicul *katilaz, din latinescul târziu catillus, „vas de gătit”), ketil în feroeză, ketill în islandeză, kettil în scots, kettle în engleză, kittel suedeză;

֎ kenceng în indoneziană și în malai;

֎ kesl - ⁧קעסל⁩ în idiș, Kessel (din medievalul germanic kezzel, din vechiul germanic kezzil, din proto-vest-germanicul *katil, „fierbător”), Kochkessel în germană;

֎ khro zangs - ཁྲོ་ཟངས, dkyil khro - དཀྱིལ་ཁྲོ în tibetană;

֎ khvan - ខ្វាន់ în kmeră;

֎ kjele în norvegiană;

֎ kocioł, kociołek în poloneză, kóśeł în sorabă de jos (vezi kotel);

֎ kohua în maori;

֎ kotao - котао în sârbo-croată, kotao în bosniacă și în croată (moștenit din proto-slavicul *kotьlъ, din goticul katils - 𐌺𐌰𐍄𐌹𐌻𐍃, din latinescul catillus, „vas de gătit”);

֎ kuali în indoneziană și în malai;

Cuvântul ceaun sau tuci în diferite limbi

 

֎ kvabi - ქვაბი în gruzină;

֎ labia, labija, lapia în sardă;

֎ lavid - ⁧لَوید⁩ în persană;

֎ lébēs – λέβης în greacă antică, lebēs în latină;

֎ mirjal - مِرْجَل‎ în arabă;

֎ mǭ – ໝໍ້ în laoțiană, mɔ̂ɔ-náam - หม้อน้ำ, mɔ̂ɔ – หม้อ în thai;

֎ naczynie în poloneză;

֎ nồi, vạc în vietnameză;

֎ ōkama - 大釜 (おおかま) în japoneză;

֎ paghjolu în corsicană, paiolo în italiană;

֎ pair în galeză, pairòl, pairòla în occitană;

֎ pata în finlandeză și în ingriană;

֎ pâtil - پاتیل‎ în persană;

֎ pentolone italiană;

֎ per în bretonă, pèr în franco-provensală;

֎ put - пут în mansi de nord;

֎ qidr - ⁧قِدْر⁩ în arabă;

֎ qlḫt - 𐎖𐎍𐎃𐎚 în ugaritică;

֎ quadaruni, callaruni, caudaruni în siciliană;

֎ ral în galiciană;

֎ shadroon în métchif;

֎ ṭā̃kā - टाँका în hindusă;

֎ togoo - тогоо în mongolă, togoon – тогоон în buriată;

֎ tuci în română;

֎ üst în maghiară;

֎ vyn` - вынь în nivkh.

 

Continuare la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tuci-1

Articolul întreg este și la:

https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-tuci.html

Articolul în format pdf este la: 

(salvați, păstrați, distribuiți)

 

NC

 

 

 

[Nitu Constantin]

Mulțumesc! 

Cadou:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-barbat-1

[Ioan Muntean]

Pirostrie improvizată...

[Ioan Muntean]

[Ioan Muntean]

Ceaun fontă, 60 litri

[Ioan Muntean]

şi unul de 80 litri

 

[Ioan Muntean]

 

Restaurant "La ceaun" Piața Sfatului Brașov

 

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]