Jocuri de cuvinte - vânt
Geografie lingvistică
Vânt
Moto: „Vântul de seară luase ţărâna/ Şi-o-mprăştiase într-un puhoi:/ Te-ntunec, soare! striga nebuna./ Acum! Dar mâine vei fi noroi!” (Calomniatorilor, de Cincinat Pavelescu)
Dacă am scris despre aer și atmosferă, despre ploaie (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ploaie-1), nor (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-nor-1), e musai să scriem și despre vânt. Vântul este o deplasare pe orizontală și nu numai, uneori în toate direcțiile, a unor mase de aer provocată de diferența de presiune existentă între două sau mai multe regiuni ale atmosferei. DEX '09 (2009) și celelalte dicționare ne prezintă etimologia latină: „lat. ventus”.
Așadar, am moștenit cuvântul vânt din cuvântul latin ventus, „vânt”, moștenit la rându-i din cuvântul proto-italic *wentos, acesta în final din cuvântul proto-indo-european (PIE) *h₂wéh₁n̥ts, derivat din *h₂weh₁-, „a sufla, a adia”. Așa a apărut familia de cuvinte legate de vânt: vântos, vântura, zvânta, evantai etc.
Mihai Vinereanu scrie despre vânt: «vânt (ar. vimtu, mgl. vânt, istr. vintu) - deplasare a unei mase de aer provocată de diferența de presiune din atmosferă. Lat. ventus „vânt” (Pușcariu, 1897; REW, 9212; Ciorănescu, 9280). Panromanic; cf. vegl. Viant. PIE *au(e)#, ue- „a bate, a sufla”, *uent-os „vânt”(IEW, 82). După Walde-Pokorny, *uent-o ar fi forma de gerunziu a rad. verbal *au(e)#, ue-; cf. Hitt. huwant „vânt”, skt. vata „vânt”, skt. vayuh „vânt, aer”, av. vata „vânt”, got. winds, v.g.s. wind „vânt”, v.isl. vindr, dan., norv., sued. vind, cymr. Gwynt „vânt”, lituan. vejas „vânt”, vetra „furtună”, toch. A want „vânt”. Der: vântu, vânticel, vântoasă, vântoaică „vijelie”.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
În diferite limbi îi corespund cuvintele:
❁ aḍu în chaoui;
❁ afẹ́fẹ́, ẹ̀fúfú în joruba;
❁ air (din vechile franceze air, aire, din latinescul āēr) în franceză și în valonă, aire în spaniolă, ayre în ladino;
❁ ajakatl în guerrero;
❁ andu' în iranun;
❁ ànemo în griko, anemos - ανεμος în greacă, anemos - ἄνεμος în greacă antică;
❁ angban în baoulé;
❁ angin în bisaya, iban, ilocano, indoneziană, javaneză, malai și kapampangan;
❁ anila - अनिल în sanscrită;
❁ anin în tetum, ˈanin în damară de est;
❁ anori în groenlandeză, anuri - ᐊᓄᕆ în inuktitut;
❁ avel în bretonă, awel în corni și în velșă;
❁ aya în eve;
❁ ba în kurdă;
❁ bād - باد în paștună, bâd - باد în persană;
❁ balval, bálvál în țigănească;
❁ baram - 바람 în coreană;
❁ bariyo în abaknon;
❁ bāta - ବାତ în orija, bataś - বাতাস în bengaleză;
❁ bayu în jawai, baẏu - বায়ু în bengaleză;
❁ bbarat în rungus;
❁ bej - бей în ket, bie - биә în nganassan;
❁ bentu, ventu în sardă, biento în aragoneză și în mirandeză, biento, bientu în papiamento, bint în mòcheno;
❁ biegga în sami de nord, bïegke în sami de sud;
❁ bikv - ბიქვ în svan;
❁ blæst în daneză, blåst în norvegiană și în suedeză (din vechiul norvegian blástr, „explozie”);
❁ bod - бод în tadjică;
❁ boria - ბორია, kari - ქარი în mingreliană;
❁ botah - বতাহ în assameză;
❁ brezza în italiană, breeze (din frizonul brisen, din vechiul occitan bisa) în engleză, brisa în catalană, spaniolă și portugheză, brise în franceză (secolul al XVI-lea, din spaniolul brisa), briză în română (din franțuzescul brise);
❁ bubbee în oromo;
❁ buran în yagara;
❁ caacay în afară;
❁ cagi în fidjiană;
❁ cel - жел în kârgâză, cil - җил în tătară, çil - чил în hakasă, śil - ҫил în ciuvașă;
❁ ciarakilu - чӀаракӀлу în lak;
❁ d'еlь - д'ель în urum;
❁ dabayl în somaleză;
❁ dajagi - дягӀ în dargină;
❁ duros în bikol Naga;
❁ dymgæ - дымгӕ în osetă;
❁ edi - эди în udihe, edyn - эдын în negidal, ədən - эдэн în even, ədin - эдын în evenki, əʒin - эдин, əʒi - эди, xəʒun - хэдун, xəʒu - хэду în orok;
❁ edun - ᡝᡩᡠᠨ în manchu;
❁ ehēcatl în aztecă;
❁ ejecaꞌ în mecayapan, ejekat în highland puebla și în pipil;
❁ embuyaga în ganda și în luganda;
❁ endu în maguindanao;
❁ eñin în naurui;
❁ erë în albaneză (din proto-albanezul *ōd-r-, din PIE *h₃ed-);
❁ esin, esinti în turcă (din proto-turcicul *es-, „a bate vântul, a sufla, morfologic es- + -in + -ti” [Nişanyan, Sevan, 2002, vezi „es-”, în Nişanyan Sözlük]);
❁ fēng - 风 în chineză, fûng - 風, 风 în chineză hakka;
❁ fiɲɛ în bambara;
❁ fɨn - фын în dungană;
❁ flatulence în engleză și în franceză, flatulență în română, flatulenza în italiană;
❁ fon - 風, 风 în wu;
❁ frymë în albaneză;
❁ gāḷi - ಗಾಳಿ în kannada;
❁ ganolvvsgv - ᎦᏃᎸᎥᏍᎬ, unole - ᎤᏃᎴ în cherokee;
❁ gaoth în galică scoțiană și în irlandeză;
❁ gar - гар în lezgină;
❁ geay în manx, gwyns în corni, gwynt în velșă;
❁ gió în vietnameză;
❁ gwát - گوات în baluchi;
❁ haize în bască;
❁ halxin - һалхин în buriată;
❁ hangin în aklanon, cebuano, hiligaynon, tagalogă, tausug și waray-waray, hangin, angin, ndo' în maranao;
❁ hari în oirata;
❁ hau în maori;
❁ hāvā - हावा în nepaleză, havā - ਹਵਾ în punjabi, havā - هوا în sindhi, havā - ہوا în urdu, havā - हवा în hindusă, hawā - ਹਵਾ în pandsabi, haẇa - হাওয়া în bengaleză;
❁ haw în zarma, hew în songhaï koyraboro senni;
❁ helim în kabilă;
❁ henndu în peul;
❁ huḷaⁿga - හුළඟ în singaleză;
❁ hunӊə - хунӊэ în even;
❁ huri - гьури în avară;
❁ iik’ în maya yucatecă;
❁ ijyecal în michoacán;
❁ iska în hausa, íssakh în tsolyáni;
❁ ixi în laz;
❁ ǰel - јел în altaică de sud, jel - жел, cel - джел în karachay-balkară, çel - чел în shor, çil - чил în hakasă, jel în karakalpak, yel - ел în bașchiră, kumică și nogaï, yel în azeră, tătară crimeană, turcă și uzbecă, ýel în turcmenă, yïl, yil, yel în uigură de vest, žel - жел în cazahă etc. (din proto-turcicul *yẹl, „vânt”);
❁ jivend în țigănească;
❁ k`ay - къай în lezgină;
❁ kalamag în higaonon;
❁ kari - ქარი în gruzină;
❁ kāṟṟ - കാറ്റ് în malajalam, kāṟṟu - காற்று în tamilă;
❁ kaze - 風 (かぜ), uindo - ウインド, windo -ウィンド în japoneză, kazi - カジ în miyako, kazi - 風 (かじ) în okinawană;
❁ kepo, celevut în sebop;
❁ kəteɣ - кытэг în koryakă;
❁ khyɑl - ខ្យល់ în kmeră;
❁ kial în bahnară;
❁ ku - ڤا în laki;
❁ kulak - кулак în lezgină, külək în azeră;
❁ kvrvf în mapudungun;
❁ kʿami - քամի, hoghm - հողմ în armeană;
❁ labriz în creolă seycheleză și în creolă mauritiană;
❁ le - လေ în burmai;
❁ lom - ลม în thai, lom - ລົມ în laoțiană, lum - ᦟᦳᧄ în lü;
❁ luftstrøm în daneză;
❁ lüzgär în găgăuză;
❁ mahli în alabama și în chickasaw;
❁ makani în hawaiiană;
❁ marc - марч în lak;
❁ mardež - мардеж în mari;
❁ māruta - मारुत în sanscrită, maruta, bayu în sundaneză;
❁ matagi în samoană, matangi în tongană, matai în tahitiană;
❁ mertsja - мерця în nenets;
❁ mhepo în shona, mphepo în chichewa și în nyandza;
❁ miḳ - микӏ în tabasaran ;
❁ mnw - ကျာ în mon;
❁ moḍči - मोड्चि în konkani;
❁ moya în sotho;
❁ moχ - мох în cecenă;
❁ mpbepvo, pepo, upepo, pepvo în shingazidja;
❁ muč în lesgină, muš - муш în udi, muš - 𐕌𐕒𐕡𐕐 în aghwan, muχ - мух în ingușetă (din proto-lezginul *muč, din proto-nord-caucazianul *mɨ̆lćwV);
❁ näfas - ነፋስ în amharică, argobba în ge'ez;
❁ nbung în jingpho;
❁ ndumx în bouyei;
❁ ngelaw, ngelew în volof;
❁ níłchʼi, níyol în navajo;
❁ noodin în odzsibva (ojibwe);
❁ nvmbeung în drung;
❁ osiwuo, engijape în masai;
❁ osuruk în turcă, uturuk - утурук în iakută (din turcicul osurmak, „a trage vânturi, a se băși”, moștenit din turcicul otoman osurmak - اوصورمق, acesta din proto-turcicul *osgur-, „a flatula”);
❁ ówera în mohawk;
❁ paros în bikol legazpi;
❁ pavan - پون în urdu, pavan - पवन în hindusă, pavan - પવન în gudjaráti, pavana - पवन în sanscrită, pavanamu - పవనము în telugu, pavanu - پون în sindhi;
❁ pawḳa - ܦܵܘܚܵܐ, poxə în asiriană neo-aramaică;
❁ pev̄o în shimaoré;
❁ phē în newar;
❁ pīŋŋk - пӣӈӈк în sami kildină;
❁ pjerd în sorabă de jos și în sorabă de sus;
❁ pšá - пша́ în abază;
❁ rera - レラ în ainu;
❁ rḥ - 𐎗𐎈 în ugaritică;
❁ rīḥ - ريح în arabă, riħ în malteză, rúakh - רוח în ebraică, ruekh - רוח în idiș;
❁ rik, riknjenje în sorabă de jos;
❁ rivotra, tsiko, tsioky în malgașă;
❁ rlung - རླུང în tibetană;
❁ rookw în yurok;
❁ rüzgar, rüzgârı în turcă, rüzgâr în turcă și în tătară crimeană;
❁ sal'kn - салькн în kalmükă, salgın - салгын în tuvenă, salğın - салғын în shor, salhi - салхи în mongolă, salkïn - салкын în altaică de sud;
❁ šamal - шамал în kârghâză, šamol - шамол în yagnobi, shamal - شامال în uigură, shamal, samal în karakalpak, shamol în uzbecă;
❁ sarup în kimaragang;
❁ saxra în aimară;
❁ sirisiri în paumarí;
❁ slagux în aleutină;
❁ sobak în bau bidayuh;
❁ suka în kotava;
❁ szél în maghiară (dintr-o limbă turcică, vezi ciuvașul śil - ҫил, turcicul otoman yel - یل etc.);
❁ tate în dakota;
❁ tembo în kongo;
❁ temmera - తెమ్మెర în telugu;
❁ thaya în aimară;
❁ timili în chamicuro;
❁ tıal - тыал în dolgană și în iakută;
❁ tokerau, toηa în rapa nui;
❁ töl - тöл în udmurtă;
❁ tongus în lotud;
❁ töv - тöв în komi;
❁ tūļ în livoniană, tullei în veps, tuul în estonă și în veps, tuul' în voro, tuuli în finlandeză, ingriană. kareliană, kven și votică;
❁ tumu în sumeriană;
❁ tyryrykane în apalașă;
❁ uliqtuq în inupiak;
❁ umbúíny în tunen;
❁ umoya în xhosa și în zulu, umuyaga în ruandeză;
❁ ˈun în babară de sud-est;
❁ upepo în swahili;
❁ va în zazaki;
❁ vaan în métchif;
❁ vai - ވައި în dhiveni;
❁ van în haitiană, vänt în emiliană (bologneză), vânt în română și în megleno-română, vent în franceză (din vechiul francez vent, din latinescul ventus, din proto-italicul *wentos, în final din PIE *h₂wéh₁n̥ts < *h₂weh₁-, „a adia”), catalană, lombardă, normandă, occitană piemonteză, provensală și romanșă, vent, vènt, vento în valenciană și în venetă, vent, viant în tourangeau, vent' în kabuverdianu, vente în novială, vento în esperanto, galiciană, genoveză, ido, interlingua, istriotă, italiană și portugheză, ventu în corsicană și în siciliană, ventus în latină, viant în dalmată, viento în aragoneză, spaniolă și napolitano-calabreză, vientu în asturiană și în extremaduriană, vimtu în aromână, vind în norvegiană și în suedeză, vindr în norvegiană veche, vindur în feroeză și în islandeză, vinse în franco-provensală, vint - ווינט în idiș, vint în friuliană, picardă și valonă, vintu în istro-română, Wand în luxemburgheză, want în tochariană A, wiend în flamandă occidentală, win în bislama și în tok pisină, Wind (din medievalul germanic wint, din vechiul germanic wint, din proto-vest-germanicul *wind) în bavareză, germană și saxonă de jos, wind în engleză (din medievalele engleze wynd, wind, din vechiul englez wind, „vânt”, din proto-vest-germanicul *wind, din proto-germanicul *windaz, din PIE *h₂wéh₁n̥tos, „vânt”, din precedentul PIE *h₂wéh₁n̥ts, „vânt”, derivat din participiul prezent al lui *h₂weh₁-, „a sufla, a adia”), afrikaans, engleză veche, limburgheză și neerlandeză, winds - 𐍅𐌹𐌽𐌳𐍃 în gotică, winj în frizonă, Wint în germană plautdietsch, winti în sranan, wyn în frizonă;
❁ vārā - वारा în marathi;
❁ varma - варма în erza și în moksha;
❁ vāta - वात în sanscrită, vāta în paliri;
❁ vāyu - वायु în sanscrită;
❁ vécer - вецер în bielorusă, vėjas în lituaniană, vetar - ветар în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, veter - ветер în rusă, slovio și macedoneană, veter în slovenă, větrŭ - вѣтръ în slavă veche, větrŭ - ⰲⱑⱅⱃⱏ în glagolitică, vietor în slovacă, víter - ві́тер în ucraineană, vítr în cehă, vjatăr - вятър în bulgară, vjãtăr în slovinciană, vjetar - вје̏тар în sârbă și în sârbo-croată, vjetar în bosniacă și în croată, v́otĕr în polabă, wětr în sorabă de sus, wětš în sorabă de jos, wiater în cașubă, wiatr în poloneză, wjatr în sileziană, wjôter în polabă;
Veter - ветер
❁ vējš în letonă, viejs în latgaliană;
❁ vien în volapük;
Cuvântul vânt în câteva limbi
❁ vies în jamaicană;
❁ vir în baure;
❁ vorvori - ворвори în tatsky;
❁ vōt - во̄т în mansi;
❁ wad - уад în osetă;
❁ waḻpa în pitjantjatjara;
❁ warri în kaurna, wayra, waira în quechua;
❁ wǫ́nemą în taos;
❁ wʾd /wāδ - 𐭅𐭀𐭃 în partiană;
❁ xaaxa în saho;
❁ xat - хат în tuvenă, xădun - хэдун în nanai, mxedu - хэду în orok și ulch;
❁ xiohói în pirahã;
❁ xỏ în muong;
❁ yaing în tobi;
❁ yejyecatl în tetelcingo;
❁ yente în tochariană B;
❁ yue - 風 în chineză cantoneză;
❁ yvytu în guarani;
❁ źə - жьы în kabardină, ž̍əbġă - жьыбгъэ în adige;
❁ ǂqhùe în ǃxóõ.
Continuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-vant-2
Fișierul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - vânt.pdf
NC
-->
Comentarii