Jocuri de cuvinte - curcan (1)

[Nitu Constantin]

 

Jocuri de cuvinte – curcan

Geografie lingvistică

 

 

         Curcan

 

         Moto: „Biden a grațiat doi curcani.” (Din presă)

 

 

Preagustând noi din carnea-i și amintindu-mi de curtea părintească cu cârdul de păsări, am ajuns să scriem și despre curcan. E acea pasăre domestică mare, originară din America, cu coada lată, care se desfășoară în formă de evantai (Meleagris gallopavo). Este masculul curcii. Cuvântul curcan derivă de la curcă + sufixul -an.

 

Curcan

 

Se zice că moștenirăm curcă din bulgărescul kurka – курка, moștenit din proto-slavicul *kurъka, echivalent cu kur - кур, „cocoș” (arhaism) +‎ -ka - -ка. Este înrudit cu macedoneanul ḱurka - ќурка, „curcan”, sârbocroatul ħу̏рка, „curcan”.

Cuvântul bulgar este un arhaism, denumind o găină sălbatică (pasăre nedomestică din genul Gallus sau, în general, din ordinul Galliformes), sinonim cu pújka – пу́йка, numind acum în dialect femela curcanului, De, jocuri de cuvinte!

 

         În alte limbi curcanului i se spune:

 

❁ ajam belanda în indoneziană, ayam belanda în malai;

❁ ajtzo' în chol;

❁ ap’tapegiejit în micmac;

❁ bata mzinga în swahili;

❁ be̲rudi în zapotèque de la Sierra de Juárez;

❁ bubblyjock în scots;

❁ buqalamun - بوقلمون în ‎persană (din arabicul ʾabūqalamūn - أَبُوقَلَمُون‎, din grecescul antic hupokálamon - ὑποκάλαμον, inițial un termen bizantin folosit pentru a se referi la un material textil prețios multicolor, folosit mai târziu pentru a se referi la pasărea curcan, din cauza capacității sale de a-și schimba culorile), bûqelemûn - بووقه‌له‌موون‎, qel - قه‌ل în ‎kurdă;

❁ chilmyeonjo- 칠면조 în coreană;

❁ chompipe în spaniolă;

❁ codin (mascul), poulhdin·ne (femelă) în picardă;

❁ coq d'Inde în franceză (Canada; cocoș de India);

❁ curcan m, curcă f în română, kurka – курка și čúrka - чу́рка în bulgară, kurká – курка́ în rusă, kúrka - ку́рка în ucraineană, ḱurka – ќурка în macedoneană, ħurkа - ħу̏рка în sârbo-croată, kurkă - күркә în bașchiră (de la *körkä, „curcan”, poate înrudit cu proto-turcicul *körtük, „cocoșă; curcan; cocoș negru”), kürketauyq – күркетауық în cazahă, kurka în uzbecă, kürkä – күркә în tătară, kürke - كۈركە‎ în uigură, kurp - күрп în chirghiză;

❁ diános - διάνος în greacă;

❁ diekun rūmeẏ - دِيكٌ رُومِيّ, ġerġer - غِرْغِر în arabă;

❁ dinde în novială, dindi, dindiat în friuliană, dindio în venetă, dindon m și dinde f în franceză [dinde +‎ -on, sufix diminutival, dinde, în perioada timpurie de după descoperirea Americii (adică, Indiile), francezii au numit curcanii coq d'Inde, „cocoș de India, poule d'Inde, „găină din India” etc.; d'Inde a fost în cele din urmă scris dinde], dindu, caboni de ěndias, pudda d'ěndia în sardă, dundjan în malteză, galdin în romanșă, gall dindi, polla d'índia în catalană;

❁ dzíkaja indýčka - дзікая індычка în bielorusă (vezi indjuk - индюк în rusă);

❁ gà tây în vietnameză;

❁ gài nguang - ไก่งวง în thai;

❁ galopoúla - γαλοπούλα, gálos - γάλος în greacă;

❁ ghjallinacciu în corsicană;

❁ gjeli i detit în albaneză;

❁ gjurgjur - гюргюр în kumykă;

❁ guajolote (Mexic) în spaniolă;

❁ guanajo (Cuba) în spaniolă;

❁ hind towugy în turcmenă, hindi în turcă (din turcicul otoman هندی‎, „indian; curcan”, din arabicul hindiyy - هِنْدِيّ‎, „indian”), hindishga în azeră;

❁ hndkahav - հնդկահավ în armeană;

❁ huexōlōtl în nahuatl clasic;

❁ huǒjī - 火雞, 火鸡 în chineză;

❁ ikalikhuni în isiZulu;

❁ indauri - ინდაური în gruzină;

❁ indik - אינדיק în idiș;

❁ indioilar, indioilo în bască;

 

Indjuk - индюк

 

❁ indjuk - индюк în rusă, indýk - індик în ucraineană, indyk în poloneză (din latinul indicus, „indian”, din grecescul antic indikós - ἰνδικός, din Indía - Ἰνδία);

❁ jcots în tzeltal;

❁ k`yrym tauuk` - къырым тауукъ în karatchaï-balkară;

❁ kalakutas în lituaniană;

❁ kalkkuna în finlandeză, kalkoen în afrikaans, frízonă și neerlandeză, kalkon în suedeză, kalkun în daneză, estonă, feroeză și norvegiană (din germanicul Kalkuun, din neerlandezul kalkoen), kalkun și ayam kalkun în indoneziană, kalkúnn în islandeză, Kalkuun, Kuun, Kuunhahn în germană veche (din mai vechiul olandez Calcoensche haan, modern „kalkoense haan”, de la Calcoen, numele de atunci al orașului indian Calicut, acum „Kozhikode”; deși pasărea își are originea în America, confuzia a apărut din cauza asemănării sale cu bibilica africană, care a fost exportată și importată din India încă din secolul al XV-lea de către comercianții portughezi);

❁ khoraz în cazahă;

❁ kodenn în haitiană;

❁ kolo (mascul), koní (femelă) în mixtèque de Tezoatlán;

❁ körel, pepiy, köküş în tătară crimeană;

❁ krocan m, krůta f în cehă;

❁ kutz în mopan;

❁ lutuj în țigănească;

❁ Meleagris gallopavo (wikispecii) în convenții internaționale, meleagro în esperanto;

❁ misir - мисир în macedoneană, müsür în tătară crimeană (de la numele arabic al Egipului, Miṣr – مِصر, din turcicul otoman mısır - مصر‎, din arabicul miṣr - مِصْر‎; după falsa părere că pasărea este originară din Egipt);

❁ mon barang în khmeră;

❁ monassaw în powhatan;

❁ moriak în slovacă;

❁ moskal - москал în cecenă și ingușetă;

❁ najñu în mazatèque de Chiquihuitlán;

❁ no’s în quiché;

❁ pab în tagalogă;

❁ palach, jalámâ în huastèque;

❁ pavo în galiciană și în spaniolă (folosit și pentru păun, din latinul pavo, „fazan”);

❁ peru în portugheză (din Peru, numele țării de pe unde s-a adus pasărea în Europa);

❁ picot în normandă;

❁ piòt în occitană sau provensală;

❁ pisco în spaniolă;

Pujka - пуйка

 

❁ pujka - пуйка în bulgară (de la púja se - пу́я се, „a înfățișa, a încânta”, dialectal, +‎ -ka - -ка, însemnând literalmente „pasăre”);

❁ pulaidh în galică scoțiană;

❁ pulyka în maghiară;

❁ purica n croată, puran în slovenă;

❁ Pute, Puter în germană (în secolul al XVI-lea, din medievalul german popular *pūte, din vechiul german puut cuvânt cu care se chemau păsările de curte, cum folosim noi în română „pui, pui!”);

Cuvântul curcan în diferite limbi

 

❁ Schnuddelhong în luxemburgheză;

❁ shichimenchō - 七面鳥 (しちめんちょう) în japoneză;

❁ skawilo:wáne în oneida, skawiró:wane în mohawk;

❁ ta'ni în otomi de la Sierra;

❁ tacchino în italiană, tachin în ladino (posibil de origine onomatopeică + -ino sau -n, „sufix diminutival”);

❁ tajná (mascul), xasnati chawilá (femelă) în totonaque de Papantla;

❁ tarkee kODi - టర్కీ కోడి în telugu, torkiye - ترکیه în paștună, Tourkía – Τουρκία în greacă, turcaí în irlandeză, turchia în corsicană, turk în sorabă de sus, turkee - तुर्की în hindi, turkey în engleză, turquía în spaniolă, túrkya - טורקיה‎ în ‎ebraică, turska - турска în sârbă, turska în bosniacă, twrci în velșă (pentru turkey în engleză: decuparea din turkey-cock, „curcan de Turcia”, și turkey-hen, „curcă de Turcia”, la origine bibilica, familia Numididae, aduse în Europa de negustorii turci, prin Turcia; cuvântul a fost apoi aplicat păsării mai mari din nordul Americii, Meleagris gallopavo, care a fost adusă în Spania de către conchistadori în 1523; este posibil ca acest transfer al numelui să fi avut loc pentru că cele două păsări erau considerate similare între ele sau pentru că curcanul nord-american a fost introdus parțial prin teritoriile otomane sau pur și simplu pentru a indica faptul că era străin, adică „emigrant”);

❁ tązhii în navajo;

❁ tītars în letonă;

❁ toro toro în igbo;

❁ totol în ometepec nahuatl și spaniolă (din tōtolin, „curcă”, în nahuatl clasic);

 

Truthahn

 

❁ truta în sorabă de sus, trutak în sorabă de jos, Truthahn în germană (de la trut + Hahn („cocoș”, primul element imitând chemarea curcanului către puii săi, cf. etimologiei lui Pute, fie alternativ din germanicul medieval vulgar drōten, „amenințare”, adaptată necorespunzător la germanicul literar cu referire la comportamentul aparent agresiv al curcanului mascul);

❁ tsatsagt hyarguul - цацагт хяргуул în mongolă;

❁ tudkano în țigănească;

❁ tuluk’ în tzotzil;

❁ tutcan m, tutcă f în română (Transilvania, Banat, tutcan din tutcă + an, tutcă din sârbescul tȕka -ту̏ка, „curcă”);

❁ úulum, tso’ în maya yucatèque;

❁ vorontsiloza în malgașă;

❁ waglékšuŋ, zizíčha în lakota;

❁ yar-Indez, yer-Indez; kilhog-Indez, kilheien-Indez în bretonă.

Continuă la adresa: 

Fișierul în format pdf este la adresa: 

Iubitori sau nu de curcani, să fiți iubiți, cvă trebuiți, cândva, cumva, undeva, cuiva!

 

Partea a doua a articolului este la adresa: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-curcan-2

Fișierul cu întregul articol în format pdf este la adresa:Jocuri de cuvinte - curcan.pdf

 

           NC

 

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." (Jean Paul Richte);

2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” (Ananie Gagniuc)

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin

[e-mail]

[e-mail]

 

[Nitu Constantin]

Mulțumesc! Îmbrățișări!

[Aurora Luchian]

[Nitu Constantin]

Citiți partea a doua! Acolo sunt câteva!

[Ioan Muntean]

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CURCÁN s. 1. (ORNIT.; Meleagris gallopavo) (Transilv.) corcodan, (prin Transilv.) puicoi, (Ban.) tutcan. 2. (MIL., IST.) v. dorobanț.

• sursa: Sinonime (2002)

 

MOȚUL-CURCÁNULUI s. v. busuioc-roșu, răculeț.

• sursa: Sinonime (2002)
  
  

NASUL-CURCÁNULUI s. v. busuioc-roșu, moțul-curcanului.

• sursa: Sinonime (2002)
  
  

 

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CURCÁN (< curcă) s. m. (ZOOT.) Pasăre din ordinul galiformelor, care trăiește în stare sălbatică în S.U.A. și Mexic, de c. 45-70 cm, cu coada lată, ce o desfășoară sub formă de evantai (Meleagris gallopavo); a fost singura pasăre domesticită de azteci, iar europenii l-au adus, la c. 1500, pe vechiul continent, ca pasăre domestică; este crescut pentru producția de carne; p. restr. masculul curcii.

• sursa: DE (1993-2009)

CURCANI, com. în jud. Călărași, pe Argeș; 5.563 loc. (1991). Stație de c. f.

• sursa: DE (1993-2009)

 

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

curcan, curcani s. m. polițist.

• sursa: Argou (2007)

a se umfla ca un curcan / ca un păun expr. a-și da importanță, a se grozăvi.

• sursa: Argou (2007)

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]