Jocuti de cuvinte - cătun
Geografie lingvistică
(de la cătun la Hamlet al lui Shakespeare)
Cătun
Moto: „Cu ce am idolatriza, noi, românii, Istoria? Descindem dintr-unul din neamurile cele mai numeroase din lume și praful s-a ales de el; nici măcar limba, nu i se mai cunoaște.” Mircea Eliade în „Căderea în istorie” (1952)
Toți știți de Hamlet, prințul Danemarcei, din una din capodoperele dramaturgului William Shakespeare, Hamlet. Deși prima reprezentație datează din jurul anului 1600, textul tragediei a fost publicat pentru prima oară doar în 1603. Din această tragedie provine tirada filozofică: „a fi, sau a nu fi, aceasta e întrebarea”, devenită ulterior celebră și foarte des citată. Puteți vedea piesa în interpretarea teatrului Mihai Eminescu din Botoșani (https://www.youtube.com/watch?v=tgfQ3-WdnvE), putând opta și pentru teatrul radiofonic (https://www.youtube.com/watch?v=7N7OkqLNuFc), o înregistrare din anul 1963. Dar să lăsăm prințul Danemarcei în pace... Oare cum s-ar traduce „hamlet”? Fraților, reprezintă un loc și nu o „locație”, fir-ar a naibii ea de „romgleză”! Interesant e că în multe limbi cuvântului „cătun” i se spune „hamlet”! Vine de la „hamlet” sau „hamelet” din engleza evului mediu, împrumutat de la vechiul cuvânt francez „hamelet”, un diminutiv al vechiului cuvânt francez „hamel” (cuvântul francez modern „hameau” – „„cătun”), la rândul său diminutiv al vechiului cuvânt francez ham, de origine germană. Cuvinte înrudite (cognate) sunt cuvântul englez „home”, cuvântul olandez „heem”, cuvântul german „Heim”, vechiul cuvânt englez „hām”. Dar germanii au și „dorf”! În geografia britanică, un cătun este considerat mai mic decât un sat și fără biserică! Noi folosim „cătun”, explicat în DEX astfel: „cătún sn [At: I. GOLESCU, C. 240 b / V: ~nă sf, cot~, cotúnă sf, cut~ / Pl: ~e, ~uri / E: cf alb, srb katun] 1 Așezare arhaică a păstorilor români. 2 Sat de munte. Grup izolat de case țărănești. 4 Sat mic (fără biserică), aparținând, administrativ, de un sat vecin. 5 Subdiviziune a comunei rurale. 6 (Ban) Mahala în jurul (sau în apropierea) unui oraș. 7 Grup de case păstorești. 8 Colibă ciobănească. 9 Locuință pentru porcari și pescari Si: bordei Cf hodaie. 10 (Îvp; îf cătună) Cuptor improvizat, săpat în pământ. Cf cotlon. 11 (Pex) Vizuină. 12 Loc gol, înconjurat de copaci. 13 Hățiș. sursa: MDA2 (2010)”. Și zicem că provine din albaneză și din sârbă! Chiar și sârbii, care îi zic chiar și „hamlet” (Хамлет)! Să fiu al naibii de mai înțeleg ceva! Corect ar fi că al nostru cuvânt cătun este un cuvânt de substrat balcanic, asemănător sau achin cu cuvântul albanez katund (varianta nordică/gheg katûn), sau posibil derivat din acesta. Indicator al unui cătun (Hameau de Méry, 08130, Chuffilly-Roche, Franța), unde în 1996 am luat cina cu prietenul Boileau, colonel francez, fost coleg la cursul din Hamburg din 1978, la o fermă (Ferme de Méry, activă și turistic acum) Probabil cuvântul cătun este de origine balcanică, posibil iliră și în cele din urmă indo-europeană, dar este un cuvânt mult disputat cu numeroase și variate etimologii încercate. Se găsește și în multe limbi slave balcanice, precum katun în sârbo-croată („cătunul păstorilor”), asociat în mod tradițional cu ciobanii vlahi, katun și katunar în bulgară etc., acum arhaice. În diferite limbi cătunului i se zice: ► aldea în asturiană, bască, catalană, galiciană și spaniolă, aldeia în portugheză (în final din arabicul aḍ-ḍayʿa - اَلضَّيْعَة, „sat”); ► alevik în estonă; ► balley beg în manx ; ► borgo, borgata în italiană; ► buorskip în frizonă; ► by în suedeză, bygd, smábygd în feroeză;
Cuvântul cătun în diferite limbi ► casale în corsicană, caserío în spaniolă, caseriu în catalană; ► cătun în română; ► chutar - хутар în bielorusă, khutir – хутір în ucraineană, xutor – хутор în rusă (în final din vechiul german huntari, „sută”, în sensul unei vechi unități administrative); ► ciems în letonă (din proto-indo-european, *ḱeym-, „sat, casă”, din *ḱey-, *ḱoy-, „a fi localizat; câmp”); ► cūnzhuāng - 村莊, 村庄, xiǎocūn - 小村 în chineză; ► chorioudáki - χωριουδάκι în greacă; ► dedina, dedinka în slovacă, dědinka în cehă; ► dehkade - دهکده în persană; ► derevuška – деревушка (adică sătuc) în rusă; ► derfl - דערפֿל în idiș; ► domareto în esperanto; ► falucska în maghiară (din falu, „sat”, + -cska, sufix diminutival); ► frazione în italiană; ► Gamlet - Гамлет în rusă, hamlet în croată, daneză , engleză (din medievalele engleze hamlet, hamelet, din vechiul francez hamelet, diminutiv al vechiului francez hamel, și el diminutiv al vechiului francaz ham, de origine germanică, din francicul *haim, în final din proto-germanicul *haimaz etc.), finlandeză, irlandeză, islandeză și maghiară, hammé în normandă, hamtea în valonă; ► gehucht în neerlandeză; ► giláš în sami de nord; ► gráig în irlandeză; ► grend în norvegiană; ► hameau în franceză (în secolul al XIII-lea, din vechiul francez ham, „sătuc”, împrumutat din vechiul normand *ham, „fermă, mică exploatație”, din vechiul francic haim, „« domiciliu, vatră”, sau mai probabil din l’anglo-saxonul hām, „domiciliu, sătuc”, Kômé în greaca antică); ► Hamuretto - ハムレット în japoneză; ► herrixka în bască; ► kaimelis în lituaniană; ► katund, gehuggie în albaneză; ► kfarón - כפרון în ebraică; ► koon pʰuumi’ - កូនភូមិ în khmeră; ► köy în turcă (sătuc, ca să nu mai faceți bășcălie de orașul de pe Valea Prahovei, studiați-i, de-ai nabii, etimologia, că era „cătunul sau sătucul beiului”!); ► küla în estonă, kylä în finlandeză, kylä în ingriană, kareliană, livoniană, livvi, külä în ludiană, veps și võro, tšülä îv votică (din proto-finicul *külä, „sat”, din proto-fino-ugricul *külä, „locuință”); ► láithikh în tsolyáni; ► landsby în daneză și în norvegiană; ► lítið þorp în islandeză; ► mahala - махала în bulgară (din turcicul otoman mahalle - محله, din arabicul maḥalla - مَحَلَّة, „loc de stație, oprire”); ► mała wioska în poloneză; ► masatge în provensală (occitană; din mas, „fermă”); ► mezra în turcă (din arabicul mazraʿa - مَزْرَعة, „fermă”); ► naselje în croată, násēlje – на́се̄ље în sârbocroată; ► oba în azeră (cognate sunt doar în limbile oghuze, de exemplu turcmenul ōba, „sat”, turcicul oba, „cort mare al nomazilor; clan, trib, sat”; de comparat și cu ova, „câmpii; câmp”); ► osada în cehă (din proto-slavicul *o(b)sada); ► pagus în latină (din proto-indo-europeanul *peh₂ǵ-, „a fixa”; poate „un spațiu cu limite fixe”); ► paisolu în corsicană; ► palleṭūru - పల్లెటూరు în telugu; ► pentref bach în velșă; ► pentrefan în galeză; ► przysiółek (din przy- + sioło + -ek), sioło în poloneză; ► qarya - قرية în arabă; ► raħal în malteză (din arabicul raḥl - رَحْل, „locuință, loc de tabără”); ► selʹco - сельцо în rusă, sioło în poloneză; ► šen - շեն, gyułak - գյուղակ în armeană; ► shtetl - שטעטל în idiș; ► sinikismós - συνοικισμός în greacă; ► sopeli – სოფელი în gruzină; ► tourp în normandă; ► vesnička în cehă (diminutiv al lui veșnice, „sat”, din vechiul ceh vesnicě, din proto-slavicul *vьsьnica, „așezare”), víska în cehă (diminutiv al lui ves, „sat”, din vechiul ceh ves, din proto-slavicul *vьsь, în final din proto-indo-europeanul *weyḱ-); vīcus, vīculus în latină, vilaĝeto în esperanto, vilajeto în ido, Weiler în germană și în luxemburgheză (din medievalul german wīler, din vechiul german wīlāri, din latinescul vīllāre, derivat din vīlla, „așezare; grup de locuințe”); ► widel în kotava; ► xóm în vietnameză; ► zaselak - заселак în sârbă, zaselak în bosniacă, zaselek în slovenă, zaselok - заселок în macedoneană. Să fi rămas noi la „cătun” de-ai dracului? Na, că au și albanezii kotund, împrumutat din grecescul bizantin katoûna - κατοῦνα, „cortul soldaților, tabăra de corturi”. Orel îl derivă ca fiind compus din ka, „în afară, din”, și tund, „a scutura, a legăna”, presupus un calc al slavicului de sud *kolyba, „colibă”, etimologic popular din *kolybati, „a scutura”. Cu toate acestea, slavicul este de fapt un împrumut din grecescul antic kalúbē -καλύβη, „colibă, cabană”. Probabil! Mai gândiți-vă dacă recitiți citatul sau mai bine cartea din care e luat (Eliade, „Căderea în istorie”). (la https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/11/30/gratiela-benga-mircea-eliade-caderea-in-istorie/)! Să fiți iubiți!
Aveți fișierul în format pdf, de citit, salvat, păstrat distribuit: Jocuti de cuvinte - cătun.pdf Constantin Nițunitu.constantin@yahoo.com constantin.nitu@g.unibuc.ro
Comentarii
Constantin Niţu - Jocuri de... by Ioan M.