Lacrimi stele curgătoare
Din din ochi senini ca cerul
Cine vor cunoaşte oare
Obârşia şi misterul?...
Cine ştie cată jale
Plânge-n stropii ploii voastre ?...
Stele ce cădeţi la vale
Tot din înălţimi albastre.
Lacrimi, mare argintie
Cât pari tu de liniştită,
Când adâncul cine ştie
Câte valuri ţi-l agită.
Lacrimi, pâinea tuturora,
Celor care plâng ca mine
Şi aşteaptă aurora
Unor zile mai senine.
Comentarii
Multumesc prietene, bine ne-am regasit! Ce mica este lumea asta!!...
Doamne ajuta si te mai astept in vizita. Desi virtuala, o cafea va rog, din partea mea, cu drag, Elisabeta.
..şi de-o să râzi în lacrimi...de bucurie,
o fi, n-o fi...să fie!
Mircea,
cu drag
Multumesc doamna Doina, cu toata dragostea va urez si eu "SARBATORI FERICITE!"
Minunat, comentariu! Multumesc pentru primirea calduroasa si pentru ca mi-ati inteles lacrima. Fie sa nu mai plangem niciodata! Cu toata dragostea Elisabeta.