Sfiicioși cătăm prin rugă, ca-n atâtea dăți, iertare.
Deolaltă punem gândul și tăcerea în chemare.
Vechiu’ grai tăcut ne-adapă prin cuvânt fără prihană.
De prin vorbe, Eminescu, este-a sufletului hrană.

Multe gânduri așezate în veșmintele vorbirii,
Ce-

Se întâmplă într-o țară,
Ca și cum ar sta în gazdă;
Niște boi abia mai ară,
Biciuiți, cu plugu-n brazdă.

Prin păduri voievodale,
Pe-a Moldovei stemă sacră,
Sunt amu doar animale,
Rumegând o viață acră.

I-au castrat veterinarii
După cum au vrut stăpânii;
D

Iubire, sentiment frumos,
te chem să-mi dai un semn duios.
Să-mi spui cum te simţi atunci,
când nu eşti singur pe poteci.
Şi prinde-mă bine de mână
să-mi fi aproape, la-ndemână.
Fie că sunt în casă sau afară,
să-mi mângâi fruntea cu căldură.
În inima

poem suprarealist

poemele nostre absurde ne plac la nebunie

singuratici

ne plimbăm pe străzi ca vagabonzii,

trece toamna,  vine iarna, trec plecările, trec venirile,

vine moartea,

fugim ca tâmpiții prin timp

cu iubirile și dorurile după noi,

ne visăm zei, î

Ucenicul domnului- fragment din romanul ,, Fiasco”

4

Imediat după vizita unchiului Bucsi, am plecat şi eu, împreună cu el, era o seară de vară cu luceafăr spre Cornul Caprei şi cu jumătate de lună spânzurată în vârful unor bătrâni goruni; am plecat c

Mă acopăr cu zâmbetul tău să-mi cânte noaptea basmele copilăriei. Păşesc cu tine peste bordurile anevoioase din cuvintele tale. Opresc maşinile cu farurile stinse când trec cu tine spre amurg. Numără-mi culorile din ochi până îţi frământ inima să dev

                                         Suferind, cu atit mai greu,

                                            Ars in foc si facut eara.

                                            Suferind, cu atit mai greu

ÎNTR-O  CÂRCIUMĂ

                                                        Lui Adrian Munţiu, poetul cu care am  băut  un coniac într-o cârciumă din Timişoara.

Ne zgârie pe creier şi astăzi anii care ne despart,

Tu dus în lumea stelelor şi eu,

Căutându-te

VEŞNICIA

Veşnicia s-a născut din imnuri

Cântate fecioarelor

Și din delirul anilor fără şir

Trăiţi ca zeii pe creste de munţi

Unde cerul sărută pământul

Și soarele argintește văzduhul...

Azur cu mantii albastre de raze

Prin care zboară spre cer suflete rătă

Lampa cu petrol atârnată de cuiul bătut în peretele casei lângă capul patului în care dormeau părinţii, ardea cu flacără mică, afumând sticla. Eu în patul alăturat mă prefăceam că dorm, să pot asculta discuţia lor. Mi s-a părut că pun ceva la cale şi

Floare albă de cais
Am tot stat şi mi-am tot zis
Că-n lacrimi imi voi ascunde
Verdele cu pleoape ude.
Când întoarsă fie roata
Dinspre înălţimi şi tata
S-o întoarce lângă mine,
C-o speranţă de mai bine.
Ca din os fluier ascuns
Dor şi jale m-a pătruns:

O mamă nu moare niciodată  !

Aşa a spus părintele la-nmormântare ,

O înţelepciune foarte veche care are

Un adevăr de neclintit în viaţa toată.

O mamă-i amintirea cea mai dragă

Ea ne dă viaţă şi mereu ne ocroteşte ,

De bine ne învaţă , de rele  ne păzeşte,

de la crăpatul zorilor 
dansez cu viața

simt aerul cum taie cozi de cireșe
și pietrele cum înmuguresc

știu gustul ambroziei
căzut în stropi de pe frunte

și întind mâna
dincolo de rama tabloului

inocent

îndrăgostită

Salve, Cristiana, Geo te deranjeaza,  am citit cu bucurie despre ultimele tale expozitii si reprofilarea ta pe profesia de designer si pictura, felicitari...se pare ca esti extrem de ocupata.... daca n-ai mai dat niciun semn de viata, m-ati uitat cu

Salve, Cristiana, Geo te deranjeaza,  am citit cu bucurie despre ultimele tale expozitii si reprofilarea ta pe profesia de designer si pictura, felicitari...se pare ca esti extrem de ocupata.... daca n-ai mai dat niciun semn de viata, m-ati uitat cu

Un dor îmi cânta în surdină,

L-aud ades, mereu frumos,

Şi roşu-n suflet mă domină

Când răscolesc frunze pe jos,

Sau când privesc îndrăgostită,

Pe-o banc-ascunsă şi retrasă,

Şi apoi să plec ademenită

Pe-alei de gând, misterioasă,

 Cu el ascunsă printre flori

                                                 Ei, nu ni_au rupt pamintul,

                                                                  Ei, ni_au scuipat drapelul!

                                                                  Si astazi mai o