Blog

Candva am visat ... ca alergam printre stele si ca aveam sansa sa te intalnesc. Eram acolo printre ele si ma intreceam in frumusete, in marinimie, in solidaritate, in tot ce poate fi minune. M-am agatat de o stea ca sa ajung fara efort la tine, care

De-atâtea zile, cerul, apă varsă,
Că-mi putrezesc cuvintele în file
Şi ruga-mi e-ntr-o mănăstire arsă,
Cu flăcarile aprinse-n feştile.

O Doamne, vino iarăşi printre oameni!
Că au uitat cu toţii să se roage,
Blagoslovind sămânţa ce o sameni
Cu notele

cuvintele dor dincolo de trup
umbra lor se lasă-n somnul lung
alunecă printre degete la botez
dispare răul adus prin născare

plâng cu lacrima umilinţei
se scrijelesc pe scoarţa copacilor
în versuri părăsite de sunete
cu ne-ncepute şi nesfârşi

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Elisabeta Branoiu

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Elisabeta Branoiu

Ador să rătăcesc în fiecare noapte

În spațiul ideal al fericirii din astral

Să-ți șoptesc cuvinte dulci în virtual

Uitănd o clipă cauza ce ne desparte.

Ador fluturii ce reapar  în primăvară

Și ploile de mai cu dalbe flori de măr

Lumina soarelui ce o primi

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

de Elisabeta Branoiu

    Astăzi, 29.10.2003, o mare tristeţe mi-a cuprins inima ! Mă învăluie ca un nor negru ce-mi răpeşte toată libertatea sufletească... Şi de unde această durere ?... şi de ce ?... De ce eu, trebuie să port această responsabilitate într-o lume fără Du

DREPTUL LA NEMURIRE

Uneori

îmi vine să cred că ceaţa

e-o intrare în lumea de la-nceput

în care toate lucrurile sălăşluiau împreună

fără ca ele să fi ştiut

Ce minunat trebuie să fi fost

să-ţi schimbi în fiecare clipă identitatea!

ca într-o mare călătorie

A început o săptămână magică,divină
A patimilor lui Iisus Hristos
Ne  pregătim curaţi să luăm lumină
Visăm să-avem un gând mai luminos.
 
Se-apropie și clipa împăcării
Cu inima fierbinte să iubim
E- aproape Învierea, clipa purificării
Haideți să-ncercăm mai

Ciclul; Casa de sub Măgulice…autor Mihai LEONTE

11                         SCRISOAREA

  Scrisoarea ajunsă la diriginte era una de convenienţă, prin care eram informat că Minica s-a căsătorit şi nu trebuia să mai avem nici o legătură. Scurt şi concis

ODĂ NARCISELOR GALBENE (William Wordsworth)

Singur ca un nor am hoinărit,
Care se-nalţă peste văi şi dealuri,
Când deodată o mulţime am zărit:
O oaste de-aurii narcise-n valuri.
Chiar lângă lac şi dincolo de nori,
De nici credeai că nu sunt decât flo

Îmi plac florile vii
oferite-n lacrimi de rouă,
îmi place surâsul lor
cald din petale,
ca surâsul unei femei
vinovată de frumuseţe.

Culorile lor pale
fac armonia sufletului curat
şi-i absorb soarelui lumina.
Vă dăruiesc tuturor flori
din c

Tristeţea mea să fie trecătoare!

Plouă cu lacrimi de când ai plecat.

Un gol imens în suflet mi-ai lăsat,

Se prăbuşeşte cerul şi inima mă doare.

Sunt ca o pasăre cu aripa rănită,

 Brusc zborul mi se frânge fără tine.

Umărul pe care plâng îmi face bine

E doa

Uitarea a pus între noi zile şi nopţi

–Nenumărate – şi lacăte grele la porţi

Şi a săpat abisuri soarta noastră,

De netrecut şi pentru pasărea măiastră.

Aliat fidel ne-a fost zeul Amor,

Cu săgeţile lui fixând ancore – în zbor –

Între inimi

    RONDELUL CRINILOR (Al.Macedonski)

În crini e beţia cea rară.
Sunt albi, delicaţi, subţiratici, --
Potirele lor au -fanatici -
Argint din a soarelui pară.

Deşi, când atinşi sunt de vară,
Mor pâlcuri, sau mor singuratici,
În crini e beţia cea rară
Su