Mi-am
pus
în
frigider
certificatul
de
naștere
Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote
axiome (63)
Versul este ca şi vinul
adevărul curge-n vin
niciodată nu-mi fac plinul
ci mereu Doamne sunt plin
Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote
M-am săturat de primăvară
de flori iubito și de virtute
s-o luăm de la-nceput iară
ia-mă și pe mine dar du-te
Costel Zăgan, Axiomele lui Don Juan
Vreau o primăvară-n doi
brusc să înfloresc în tine
să simți noaptea ca un roi
storcându-te de lumine
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON JUAN
Doamne fără perdele
îndrăgostit de lalele
dar numai de-o lalea
fără perdea
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON JUAN
Doamnelor culcat
fulgi la joasă înălţime
cât poetul e soldat
ţinta-i dincolo de lume
Sunt o verigă tricoloră
în lanţul lumii infinit
şi doar o mână mă adoră
de care sunt înlănţuit
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Mi-au injectat în vene toamnă
şi tu ai vrea ca să mă bucur
că iar mi-e dor de tine Doamnă
când inima zdrobeşte struguri
Costel Zăgan, AXOMELE LUI DON JUAN
Comanda-i la tine deşteptarea
popor român înfruntă-ţi Marea
Carpaţii-n cer trecutul doarme
sub aripi îngerii au totuşi arme
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Eminescu nu-i acasă
plecat iar să moară-oleacă
negăsind moartea mireasă
și-a băgat pana în teacă
plecat iar să moară-oleacă
negăsind moartea mireasă
și-a băgat pana în teacă
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Poporul iar o să doarmă
țara-i pregătită
și la primul foc de armă
o să fie dinamită
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Îngheață tăcerea în pietre
și apa din sânge vai
deschide poarta măi Petre
să intre iarna în rai
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Îi dăruiesc ceva de soi
iubitei mele ca un sloi
să mă țină minte-o viață
îi dau florile de gheață
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON JUAN
Zi de zi vai mă sfâşie
Doamne aceeaşi poezie
şi-mi ia aurul la schimb
transformându-mă în plumb
Costel Zăgan din Axiomele lui Don Juan
Mi-au injectat în vene toamnă
şi tu ai vrea ca să mă bucur
că iar mi-e dor de tine Doamnă
când inima zdrobeşte struguri
Doamne vai ce frică am
cade frunza de pe ram
și n-o prinde niciun înger
cade frunza și eu sânger
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Aruncați poemele la câini
ca pe-o inimă însângerată
dar spălați-vă pe mâini
dacă ele încep să bată
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Crengile nu mai sunt calme
copacii trag în noi cu flori
iar mugurii focuri de arme
ne urmăresc cu primii zori
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
În fugă am trecut prin moarte
în fugă am trecut prin viaţă
şi Doamne extrem de departe
e masca mea de-a mea faţă
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Capriciile iernii
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 6
Ninge în Brăila
Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 4
Într-o iarnă
Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 5
Frigul
Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 7
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!