Dimineţile albaste mă cuprind
cu braţele sleite de somn,
mă strâng la piept
ca nişte mame protectoare.
S-au trezit gândurile
şi-au îmbrăcat rochia de lumina.
Ce frumoasă e aura lor,
mă indeamna să scriu poezii
cu aripi de fluturi,
să zboare spre imensele zăr
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!