16. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
elogiul mișcării - sonetele dansului
(dans clasic – menuet – romantism)
menuet (cybersonet CCCLXVIII)
coboară seara-n falduri de catifea
iar pașii tăi sub lumânări plutesc
se-mbină-n aer dorul și ideea
că gestul tău e tot ce-mi mai vorbesc
muzica-nvăluie blând ca o chemare
un vals pierdut în inimi se rotește
iar mâna ta de teamă sau visare
se lasă-n a mea și se topește
menuetul tace o clipă să anunţe
un surâs rămâne fragil în privire
și toată iubirea ca o floare de romanţe
se-nchide în gestul de despărțire
e dansul ce plânge fără cuvinte
cu pași ce-mpletesc clipe şi momente
abab cdcd efef gg
* Menuetul evocă un trecut idealizat, o lume a curților regale, a iubirii ascunse în priviri, a pașilor măsurați între dorință și reținere.
În viziune romantică, dansul devine ecou al unei iubiri imposibile, o mișcare lentă a sufletului între vis și pierdere.
©Ioan Muntean, 2025
-->
Comentarii