Îmi caut un adăpost
departe de lumea asta cinică
atât de ostilă , nebună
simt în jur multă tristeţe
ce ne rezervă viitorul ?
Mă gândesc să emigrez pe Marte
dar mai bine invadez Luna,
tărâmul de vis al îndrăgostiţilor,
paradisul etern al poeţilor romantici.
M-am săturat de ipocrizie,
minciuna , hoţia par virtuţi,
umilirea cetăţeanului
e ca o rană săngerândă,
se extinde ca râia.
Comentarii
Mulţumesc Victoria pentru lectură şi imagine.
Mulţumesc Mircea . Voi incerca să ţin cont de sfaturile tale. O zi bună !
realitatea este ca poezia reflecta o trista realitate..
insa ..aici..pe pamant....romanticul care sunteti.. poate gasi si o alternativa frumoasa..o plimbare sub clar de luna...!
ei?
Dane, ai revenit la negativ? Viata e frumoasă. Incearca sa vezi jumatatea plina a paharului, sa fii optimist, să lupti. Viața e o luptă. Deci, trebuie să lupți, ca să fii învingător!
Trebuie să ne dezbărăm de a gîndi cu...buzunarul. Cuceririle spirituale sunt in comensurabile. Privește la lumina din sufletul tău!
Mulţumesc Mihaela pentru lectură !
Mda, asta-i "râia" ce roade sufletele oamenilor; foarte adevărat, Dane. Felicitări!
Ai dreptate dar nu putem să ne acundem , să ne facem că uităm de ce se întâmplă .
Mulţumesc pentru lectură!
Buna seara, Dan. Sa inteleg ca tara noastra viitor de aur n-are? Dan, scrisul este adapostul perfect. Ii face bine omului sa scrie, sa isi vada gandurile matelializate pe hartie.Este un mod de a exista. Poezia ta este de actualitate, insa eu as dori sa uit de actual.O seara placuta, Dan.