NATURĂ MOARTĂ

 

O lumânare îmi veghează

Cititul noaptea în petale,

Când versurile-n cărţi viseză

Că stau ascunse-n vechi pocale.

 

Pe file arse de iubire

O panglică în semn de carte,

Uitată, plânsă şi subţire

Volumul în suspine-mparte.

 

E linişte, natură moartă,

Nu-i Eva şi Adam, doar mărul,

În cioburi de iubire spartă

Noaptea îşi oglindeşte părul.

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • ...mă iubește, nu mă iubește (!?)...

  • Multumesc mult (am corectat Flory)

  • Frumoase versuri , felicitări Marilena !

Acest răspuns a fost șters.
-->