Uneori se strecoară printre zilele noastre
câte-o zi care se însăilează
pe suflet, te-nţeapă cheful
de-o plimbare la pas uşor
cu mâinile ascunse prin buzunare,
neobservând gropile de pe străzile gri,
vreo două-trei bănci zgâriate și prăfuite
lipite de trunchiurile unor copaci.
Dintr-o toană a destinului
pe-acolo pe unde te duc paşii,
câțiva pensionari preocupaţi
de politică sau de viața altora,
mai încolo
câţiva tineri gălăgioşi care mănâncă seminţe
aruncă din când în când porumbeilor curajoşi,
mulți sau puțini oameni se duc sau vin
de nu stiu unde, în treaba lor,
bârâitul maşinilor e nesemnificativ pentru timpanele tale
în arşiţa soarelui.
Și astfel gândurile ți se combină
cu simțurile interioare și exterioare
eliberându-se
de însăilătura de pe suflet,
schimbând direcția chefului
spre continuitatea vieții.
Mihaela Moșneanu
-->
Comentarii