poezie (1773)
Uitarea retrezită, ivită dintr-o teamă
lăsată într-o seară pe coama unui deal,
în prag de insomnie fără răgaz mă cheamă
să-ascult pe înserate un cântec din caval.
Trec orele haine şi somnul întârzie
sub visuri revenite, pe aripi de mister,
din rimele trăd
Iubiri pagane de demult,
cu chipuri neuitate,
parc-au făcut un legământ -
la noapte să mă-ngroape.
Se adunară în amurg,
de mână agăţate,
șiroaiele din ochi le curg
pe piepturi dantelate.
Apoi se prind, ca din senin,
un dans pios să facă,
iar dansul trist si
Priveam uimit cascada în cădere
cu vălătucii rupţi din rădăcină
pe stâncile cu brâuri austere
sub razele curgând din luna plină.
Ajuns cu vântul serii de departe,
un dor de ducă se oprea pe frunte
brodat cu lacrimile unui munte
care-mi citea trecutul dintr-
Revăd din nou cărările ce duc spre luncă,
pe malul râului, sub pașii tot mai grei,
iar zarea-n depărtare-mi pare mai adâncă
când ochii-mi zăbovesc pe florile de tei.
Chiar glasul ciocârliei, dincolo de baltă,
se-aude, peste apă, parcă mai schimbat,
cu
Simt timpul peste anii mei cum zboară,
cu aripile-ntinse mă seduce,
din depărtări, în fiecare seară,
un dor pribeag în suflet îmi aduce.
Îl pun în partituri pe triolete,
să îi alin durerile-ancestrale,
dar răscolind apusuri violete
el își adună armele vira
Mă-ntorc peste timp și uimit te revăd,
trecând majestos … pe podul Triana,
în apă, pe valuri, tresaltă coroana
desprinsă din umbra-ți rămasă pe pod.
Ești doña Alba, sau doña Sol? –
aleargă prin minte această-ntrebare,
iar umbra căzută pe unde dispare…
O, do
Iau o foaie de hârtie și vreau să o mototolesc,
Și în viața mea niciodată pe cineva să urăsc,
Vreau repede să o îndrept dar eu nu mai pot,
Nu-mi place mie al ei trist, gălăgios zgomot.
i
Inima tu când crezi că este o foaie de hârtie,
Nu își mai revine
De mă duc cu gândul în trecut,
să privesc în urmă ... câteodată,
ce n-aș da să-o iau de la-nceput,
viață dragă-n amintiri păstrată !
Chiar bătut de iernile prea reci
sau de toamnele-mbrăcate-n ceață,
alergând pe vechile poteci,
aș mai vrea să râd cu tine,
Un final de Februarie 2023 dominat de pufoșenia norilor denși și cenușii care au adus în zonele de câmpie ploi ș
Bobul grâului-
o fărâmă de pâine
încă necoaptă.
*
Fuger orbitor-
din străfundul norilor
tunetul prelung.
*
O ultimă stea-
pe boltă stingându-se
în zorii zilei.
*
În copacii goi-
pe fond de nori ciorile
profilându-se.
Ioan Friciu
Se simte primăvara, din zările senine
speranțele-nvierii revin acum din nou,
la marginea pădurii zăpezile-alcaline
s-au îmbrăcat aseară cu ultimul halou.
În liniștea astrală, suind către lumină
din huma dezghețată, un ghiocel rebel
își saltă din zăpadă fi
În viață banul este otrava mare a sufletului,
Care îți mai distruge și curățenie gândului,
Poți să ai bogații dacă ai sufletul tău sărac,
Și când privirile in zilele și nopțile lungi tac.
Cu banii poți să cumperi multe lucruri goale,
Dar niciodată și
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!