Prin iarbă

Alerg prin iarbă.
Piciorul gol simte
mângâierea de mătase
și se înfioară.
Sunetul pasului meu
mă face să întorc privirea
crezând că sunt în compania ta.
Nu ești.
Singurătatea mă copleșește.
Rămâne doar covorul magic
brăzdat de verde.
Tovărășia lui îmi face bine,
căci împrăștie singurătatea
din amintiri.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Multumesc pentru popas si aprecieri ,draga Lenus.

  • Citit cu plăcere aceste versuri minunate...Felicitări!

Acest răspuns a fost șters.
-->