Rămas bun
Bobiţele de rouă din ochii tăi le-adun
Zâmbind a durere când firii mă supun
Sălaş de amintiri e gândul rătăcit
Povestea mă înfioară cu tristul ei sfârşit
Plânge-n durere inima, destinul cel crud
Se-ascunde-n unghere moartea cu rânjetu-i hâd
Mă învăluie trsiteţea cu negru-i linţoliu
Să dispar în eternitate, în haine de doliu
Ţesând o veşnicie din clipe efemere
Se rupe astăzi pânza şi- o mie de mistere
Viaţa-i ca apa ce trece năvalnic, spumegând
Lîsând în urmă doar ecouri ce le aud vibrând
Perdeua uitării se lasă grea peste spaţiu şi timp
-->
Comentarii