Îmi cobor gândul în rugăciunea inimii. Acolo, liniştea infinitului răzbate dincolo de aripa momentului prezent.. punctul întipărit ca semnătura amprentei mele într-o infinitate de alte semne distincte ale universului.
Transcedenţa spiritului rămâne călăuză pe drumul nesfârşit al vieţilor trăite într-un bol imens, lăsând destinul să extragă biletul câştigător…
Ca o respiraţie scurtă, Sursa veghează neobosită pasul ritmat al clipei trecătoare.
Cu fiecare treaptă urcată spre lumina albă a tainei, sufletul devine o adiere uşoară pe căile nestrăbătute ale Adevărului.
Se apropie vremea când manuscrisele şi pergamentele ţinute ascunse în bezna ignoranţei, îşi vor scutura pulberea vetustelor legăminte.
Renaşterea conştiinţei este pentru unii cântecul de sirenă. O enigmă. Pentru iniţiaţi, o aşteptare plină de răbdare şi sacrificii, un vis devenit realitate prin interferarea cu alte dimensiuni.
Gândurile, vorbele, dorinţele se încrucişează cu muzica celestă într-un spaţiu nedeterminat. Veacuri de istorie se vor strânge într-un punct zero, clepsidra orelor fără cusur va face imposibilă ezitarea cugetelor lipsite de versul matematic al Creaţiei.
Un cântec de lebădă pentru unii, o şansă de a-şi netezi drumul spre izvorul spiritului superior…înţelepciunea plămădită de un architect perfect.
Cuvântu-i lumina nemuritoare, liantul unirii cerului cu vibraţia pământului…timpul işi va cerne secundele în tăcerea meditaţiei.
Destul am pribegit prin bezna necunoaşterii, legaţi la ochi de potrivnicii schimbării. Probabil, nimeni nu ne va dezlega fâşia neagră, împiedicându-ne să vedem simplitatea şi frumuseţea nemărginită a darurilor primite. Nu are însemnătate un asemenea amănunt minor. Ochii sufletului veghează necontenit limpezimea mentalului colectiv.
Este vremea întoarcerii Acasă!
Semnează
un suflet anonim, incărcat de trăiri, imagini ale timpurilor trecute şi viitoare.
Camelia C
3 Octombrie 2012
Comentarii
...sunt instigatoarea de serviciu te imbratisez, Magda
Frumoasa instigare la cultura!
Si a ta, Lenus!Bine te-am regasit, multa sanatate!
Frumoasă renaştere Camelia
Multa pretuire si multumiri, Viorel. Sper sa ajungem cat mai multi la cunoastere si dezlegarea misterelor.
Ceea ce la tine-s doar imagini, la cei ce-au parcurs căile misterelor sunt considerate realități, căi firești ale trecutului și ale viitorului care-i... atât de aproape! Cu admirație pentru intuiția și scrierea ta, Viorel
Da, Gerra, orice temelie trebuie sa aiba fundatie buna ca sa putem fixa caramizile templului. Multumesc pentru trecere si lectura. Cu pretuire
http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/templul
Cărămizi în templul luminii suntem toţi! De străduim s-o facem conştient zidind biserica interioară - vom străluci în templu!! de nu...
De acord - e timpul TREZIRII! Cu drag, Gerra
Multumesc frumos, Mircea, pentru randurile scrise, dar mai ales pentru ce semnifica ele.
Întîi a fost cuvîntul... Puțini au încercat să descifreze semnificația acestei expresii. Eu am spus, întotdeauna: cuvîntul este mai tare decît armele și am lansat cuvinte ( idei) de mare penetrație...
Lansează(-ți) bagajul frumos de cuvinte pe care-l ai, nu te opri!