Simbol de viaţă austeră
Pierdută-n fumul din trecut
Tu veşnică iluzie efemeră
Ce ai marcat un palid început.
Te-ai transformat rapid în stea
Din amăgirea cea perenă
Dar când a fost să fii a mea
Ai dispărut cu a ta trenă.
Nimic nu poate a readuce
Din tot izvorul cel plin de speranţă
Ai reuşit tu chiar să pui pe cruce
Unicul gând frumos ce mai era în viaţă.
Rămâi dar tu cu a ta singurătate
Eu nu pot înnoda în al meu ghem
Tristeţi prea gratuite şi chiar nesperate
Pe care tu le porţi când eu te chem.
Comentarii
Frumoase versuri! Am poposit cu plăcere!