Din stele îmi voi împleti o scară
Cu care să mă urc spre veșnicie;
Planeta noastră intră-n agonie
Că siguranța vieții e precară.
Eu, peste lume nu mai vreau urgie,
Nici cimitire-n câmp să mai răsară,
Să nu văd lacrimi curse din vioară,
Nu vreau să plâng a păcii nostalgie!
În suflet, Omul aibă bucurie,
Să moștenească-n liniște pământul
Atâta vreme până-i vine rândul
Ca să asculte Domnului cuvântul;
Înveșmântat în capă alburie,
El să depună dreaptă mărturie!
Ioan Friciu

Comentarii
Din stele îmi voi împleti o scară
Cu care să mă urc spre veșnicie;
Planeta noastră intră-n agonie
Că siguranța vieții e precară.