sub teiul unui anonim

sunt un anonim uitat pe o bancă de lemn
sub teiul de la marginea drumului
îmi număr clipele
nimănui nu-i pasă

teiul a înflorit de 56 de ori
în liniştea lui se ascunde o zbatere
una singură dintr-un anotimp în care
mama îmi citea din Tatăl nostru iar
Dumnezeu se juca mereu cu mine


nu mai ştiu unde e mama
a plecat într-o dimineaţă de primăvară
şi nu s-a mai întors
poate a rătăcit drumul sau poate
nu ştie că un băieţel o mai aşteaptă
în locul în care
timpul topise mirosul de tei
ca pe o lumânare...

liniştea începe să urce pe mine ca iedera şi
creşte şi creşte răsucită înspre apus
îmi adâncesc faţa între palme
şi aştept...

poate la celălalt capăt al lumii e primăvară
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Recitita cu placere.
  • lenuş,

    încântat şi onorat

    multă stimă

  • elena mititelu,

    mă bucur să am un oaspete drag care bucură.

    mii de mulţumiri

  • Toată admirația...Felicitări!

  • Am citit cu mare drag versurile domniei voastre ca de fiecare dată! La cât mai multe înfloriri ale teiului!

    Preţuire,

  • claudia cioca,

    încântat de trecere şi semn

  • Semn de placuta lectura!

  • agafia dragan,

    mulţumiri de suflet.

    sunt bucuros de fiecare trecere

  • Recitit cu multa placere. 

Acest răspuns a fost șters.
-->