Toi... Moi - Irina Lucia Mihalca
Traducerea: Carmen Catană
Nous glissons comme deux illusions,
Nous sommes dans la même pensée, et nous ne voyons pas,
Nous traversons la même onde inondée dans la plaine de rêve
Et ses flammes se dressent devant nous ....
Au-delà des roseaux en deuil, au-delà des rochers,
Seule la force du vent et de la solitude dans le parfum de l'herbe ...
Léger est ton nom, comme la brise de la mer,
Tout commence avec la mer,cette mer sauvage,
Calme, mais dans ses profondeurs difficile à gouverner
Une grande plage où les vagues
Se brisent en milliers de morceaux - le destin!
Je sais que tu serais heureux si tu serrais ma main
Et que je pleurerais si je t'apercevais
Toi... Moi...
Poème nocturne flottant dans un rêve
Sans savoir comment pourrait ma larme me te redonner
Et la mort aurait l' odeur de la saule,
Toujours trop tôt,
Toujours trop tard ...
Tu... Eu - Irina Lucia Mihalca
Alunecăm ca două iluzii,
Suntem în acelaşi gând şi nu ne vedem,
Traversăm aceeaşi undă scăldată-n câmpiile din vis
Şi flăcările ei în faţa noastră se înalţă....
Dincolo de tânguirea trestiilor, dincolo de pietre,
Doar forţa singurătăţii în mireasma vântului şi a ierbii...
Uşor ţi-e numele, ca briza mării,
Totul începe cu marea, acea sălbatică mare,
Calmă, dar în adâncuri de nestăvilit!
Un ţărm de mare pe care valurile
Se sparg în mii de bucăţi-destin!
Ştiu că dacă mi-ai strânge mâna ai fi fericit,
Ştii că dacă te-aş zări aş plânge...
Tu... Eu
Poem nocturn plutind într-un vis,
Fără a şti cum lacrima mea te-ar reda întreg
Iar moartea ar mirosi a salcie,
Mereu prea devreme,
Mereu prea târziu...
-->
Comentarii
Multumesc pentru semnul de lectura, Lenus.
Cu drag, Irina
Felicitări Irina! Frumos poem